Apartamente Noi Direct Dezvoltator

Eficiența energetică a locuinței

Atunci când vorbim de construirea unei case sau a unui bloc de apartamente, eficiența energetică este foarte importantă. Practic, în felul acesta asigurăm confortul locatarului, dar și economisirea resurselor, a banilor acestuia, precum și protejarea pe termen lung a clădirii.

Prin eficiență energetică înțelegem conservarea căldurii din interiorul construcției. Acest lucru se poate realiza prin izolarea atentă a fundației (care are nevoie și de materiale ce asigură hidroizolația acesteia) și a pereților exteriori, planșeu și pod. Aceste elemente, împreună cu ferestrele și ușile exterioare, poartă numele de ‘’punți termice’’, deoarece sunt principalele puncte prin care se fac schimburi de temperatură cu mediul exterior.

Eficiența energetică a locuinței
Eficiența energetică a devenit un factor important în stabilirea valorii de piața a unui imobil

Acestea se izolează cu diverse materiale, între care amintim pe cele mai des folosite – plăci de polistiren și vată minerală sau bazaltică, fiecare având avantaje și dezavantaje la capitolele cost, eficiență sau calitate ignifugă. Folosind una dintre aceste soluții, se reduc pe cât posibil pierderile de căldură, iar rezultatul va fi un mediu interior mai cald cu un consum mai mic de energie termică. 

Eficiența energetică nu este dată doar de construcție, modul în care este izolată clădirea sau accesoriile pe care aceasta le are. Aceasta poate fi influențată și de modul în care este amplasată clădirea, sistemele de ventilație folosite sau modul în care este exploatată.

Grade de eficiență energetică

În funcție de volumul de energie consumat pentru obținerea confortului termic în interior, clădirile sunt încadrate în diverse clase, notate cu litere de la A la G. Practic, fiecare clădire este notată, iar în spatele fiecărei note stă un punctaj de la 1 la 100, stabilit cu strictețe de autoritățile din domeniu. 

Eficiența energetică a locuinței
Tinerii sunt grupa cea mai atentă la gradul de eficiență energetică a unei clădiri

La stabilirea clasei energetice sunt luate în calcul elemente precum grosimea pereților, tipul de zidărie, tipul de acoperiș, modul în care este construit subsolul, starea instalațiilor de încălzire și performanțele acestora, poziția clădirii, modul în care este exploatată, izolație, etc. 

În principiu, o clădire care face parte din clasa de eficiență energetică A trebuie să aibă un consum de maxim 125 kwh/m2/an în timp ce o clădire aflată la polul opus, cu clasa de eficiență energetică G, are un consum de peste 820 kwh/mp/an. 

În România, majoritatea clădirilor sunt încadrate în clasele de eficiență energetică C și D.

Pentru îmbunătățirea eficienței se apelează la izolația termică și la diverse acțiuni cum ar fi achiziția unor electrocasnice cu consum mic de energie.


Izolație exterioară

Cel mai adesea, pentru îmbunătățirea eficienței energetice într-o locuință se apelează la izoația exterioară. Dacă este bine realizată, o astfel de izolație poate să scadă considerabil consumul de energie al locuinței.

În mod firesc, izolația exterioară a clădirii trebuie să se facă încă din faza de construcție, însă în România sunt o mulțime de construcții vechi fără o astfel de dotare, care în ultimii ani au intrat într-un proces complex de reabilitare termică.

Un astfel de proces înseamnă, de regulă, izolarea pereților, montarea unor geamuri termopan, eficiente din punct de vedere al transferului termic și înlocuirea conductelor de distribuție.

Eficiența energetică a locuinței
Vata minerală devine din ce în ce mai populară, ea oferind cel mai bun grad de izolație termică

Izolația exterioară nu are doar scopul de a asigura confort termic, ci și acela de a ține apa sau zgomotul la distanță.

Hidroizolația este esențială pentru obținerea unui nivel normal de umiditate în locuință și pentru evitarea acarienilor, prevenirea igrasiei și a mucegaiului și prevenirea altor probleme, cum ar fi deformarea mobilei și a parchetului sau apariția mirosurilor neplăcute. 

Izolația fonică este și ea extrem de importantă pentru gradul de confort din locuință. Conform Organizației mondiale a Sănătății, poluarea fonică este un factor care poate cauza stres, tulburări ale somnului și probleme mai grave cum ar fi hipertensiunea, tinnitusul și chiar pierderea treptată a auzului. Izolația fonică trebuie să se facă la exterior dacă dorești să scazi intensitatea zgomotelor venite de afară și la interior, dacă dorești să eviți ieșirea zgomotelor produse în interiorul clădirii. 


Care sunt principalele elemente exterioare care pot beneficia de izolație?

Eficiența energetică a locuinței

Fundația

Izolația de la nivelul fundației se face, cel mai adesea, în momentul construcției.

Aceasta are în vedere protecția împotriva umezelii . Este extrem de important ca izolația fundației să se facă bine încă de la începutul construcției, deoarece ulterior poate să fie extrem de costisitoare.


Eficiența energetică a locuinței

Pereții

Izolarea peretilor răspunde celor mai multe nevoi ale unei locuințe, fiind cea mai folosită pentru eficientizarea termică.

Aceasta se poate face cu mai multe materiale, cele mai populare fiind polistirenul expandat și vata minerală.


Care sunt materialele folosite pentru izolația exterioară?

Eficiența energetică a locuinței

Polistirenul expandat (EPS)

Este o spumă rigidă foarte ușoară, care se remarcă prin conductivitate termică redusă, rezistență mare la șocuri și compresiune mare. În mare parte ( 98%), acest polistiren este compus din aer, ceea ce îl face să fie un foarte bun izolator termic. 

Polistirenul expandat este cel mai folosit pentru izolațiile exterioare datorită costului scăzut, datorită greutății mici, care nu pune presiune pe fațada casei și datorită rezistenței la temperaturi mari ( de până la 100 de grade Celsius) Acesta poate împiedica formarea igrasiei și mucegaiului. 

Din păcate, este un material poluant care poate atrage rozătoare și poate întretine arderea, atunci când este supus unor temperaturi de peste 100 de grade Celsius.


Eficiența energetică a locuinței

Polistirenul extrudat (XPS)

Este o spumă rigidă și ușoară, ce prezintă o flexibilitate mare. Este folosit adeseori pentru izolarea fundațiilor, a pardoselilor, a teraselor și a balcoanelor, deoarece face față cu brio umezelii, respingând apa.

Acest polistiren are o densitate mai mare și izolează mai bine decât polistirenul expandat. De asemenea, rezistă foarte bine la mucegai, la îngheț-dezgheț, la presiune sau la incendii și este prietenos cu mediul. 

Deși prețul polistirenului extrudat nu este unul mare, marele dezavantaj al său este faptul că nu lasă pereții să respire. Tocmai de aceea, nu este folosit pe pereți, însă este prezent adeseori în termoizolațiile umede. 


Eficiența energetică a locuinței

Vata minerală bazaltică

Este un material foarte atractiv pentru rezistența sa la temperaturi foarte mari ( de peste 700 de grade Celsius) și este un foarte bun izolator fonic.

Nu este foarte populară pentru izolația exterioară a pereților însă, din cauza rigidității mari, a greutății ridicate și a prețului care îl depășește cu mult pe cel al polistirenului.

Este folosită adesea pentru izolarea termică a sistemelor de încălzire sau de aer condiționat. 


Eficiența energetică a locuinței

Vata minerală de sticlă

Este o soluție mai bună decât vata bazaltică dacă se dorește o flexibilitate mai mare. Poate să izoleze cu ușurință peretii cu forme neregulate și este perfectă pentru izolația interioară.

Nu rezistă atât de bine la temperaturi ridicate precum o face vata bazaltică, însă poate să facă față cu brio unor temperaturi de până la 230 de grade Celsius.

De asemenea, nu se ridică la nivelul vatei bazaltice atunci când vine vorba despre izolarea termică, însă rămâne un material eficient.


Eficiența energetică a locuinței

Spuma poliuretanică

Este un material realizat din diizocianat și poliol, care este stocat în formă lichidă, însă se întărește în prezența aerului și se expandează. Poate veni în forme foarte diverse și are o mulțime de avantaje pentru izolații: se aplică ușor, aderă la aproape orice tip de material, ajută la sigilarea foarte bună a încăperilor, are greutate redusă, izolează foarte bine fonic, nu putrezește și poate avea diverși aditivi care o fac rezistentă la foc. 

Spuma poliuretanică este folosită pentru montarea și etanșarea ușilor și ferestrelor, pentru termoizolația exteriorului, a interiorului, a pardoselilor, a instalațiilor sanitare sau a tubulaturii și pentru îmbinarea diverselor material.

Din păcate, este destul de scumpă și în timpul aplicării poate să elimine anumite substanțe toxice. Un alt dezavantaj al acestui material este faptul că nu poate fi aplicat uniform.


Materiale ecologice

Din ce în ce mai mulți oameni aleg materialele ecologice pentru izolația exterioară. Multe dintre ele se bazează pe tehnici foarte vechi de construcție, însă sunt însoțite de tehnologii moderne pentru o eficiență cât mai bună. 

Poluarea inexistentă este principalul scop al materialelor ecologice, însă pe lista avantajelor acestor materiale se numără și costul mic. Din păcate, există și dezavantaje, unul dintre ele fiind riscul mai mare de incendiu.

Printre materialele ecologice foarte populare se numără următoarele:

Eficiența energetică a locuinței
Stuful

Este un material folosit mai ales pentru izolarea acoperișurilor. Este un foarte bun izolator fonic și termic, este ușor și se montează foarte simplu.

Dacă este folosit pentru pereti prezintă marele avantaj de a fi ușor de tencuit.


Eficiența energetică a locuinței
Lâna de oaie

Este foarte atractivă prin faptul că este ignifugă. Printre avantajele pe care le prezintă se număra faptul că poate regla bine temperatura.

Din păcate, nu este o soluție tocmai ieftină.


Eficiența energetică a locuinței
Cânepa

Se montează ușor, rezistă foarte bine la mucegai, este un foarte bun izolator fonic și termic însă este permeabilă, ceea ce poate da naștere unor probleme precum mucegaiul.


Eficiența energetică a locuinței
Paiele

Sunt ieftine, nu au nevoie de multă procesare și sunt eficiente pentru termoizolare.


Eficiența energetică a locuinței
Pluta

Obținută din procesarea mai multor tipuri de materiale, aceasta este un foarte bun termoizolator și de asemenea, izolează bine din punct de vedere acustic.

Pluta rezistă cu succes la foc, nu permite formarea mucegaiului, însă o izolare completă cu plută poate fi foarte costisitoare.


Care sunt pașii pentru izolarea exterioară a unei clădiri și de ce trebuie să se țină cont?

Pentru a putea fi izolați, pereții trebuie să fie pregătiți. La clădirile deja construite este necesar să se îndepărteze tencuiala și să se mute eventualele țevi de gaz sau burlane, care pot îngreuna întregul proces de izolare.  Pentru clădirile nu trebuie, de regulă, să se facă nimic.

Dacă pereții înglobează materiale care necesită uscare însă, trebuie să se aștepte uscarea. 

Dacă zidurile sunt pregătite, pașii pentru izolație sunt următorii:

  1. Se aplică mortar adeziv pe materialul ales pentru izolație;
  2. Se aplică plăcile pe perete, începând dintr-un colț de la baza zidului;
  3. Se armează plăcile cu dibluri. Sunt recomandate minim 5 dibluri pe metru pătrat;
  4. Se aplică un nou strat de mortar peste care se fixează o plasă din fibră de sticlă;
  5. Se aplică un al treilea strat de mortar, care trebuie să fie foarte atent nivelat;
  6. Se aplică tencuiala finală.

Izolație interioară

Atunci când izolația exterioară nu este posibilă, izolația interioară este o opțiune cât se poate de bună.

Eficiența energetică a locuinței

Aceasta aceleași avantaje precum izolația exterioară: generează economie de energie, crește confortul, protejează pereții și protejează starea de sănătate a celor din interior.

Din păcate, are dezavantajul de a micșora din spațiul util al casei și de asemenea, micșorează din flexibilitatea de accesorizare a pereților.

La fel ca și în cazul izolației exterioare, cea interioară poate fi de 3 feluri:

  • termoizolație
  • hidroizolație
  • izolare fonică

Materialele folosite pentru izolația interioară

Vata minerală de sticlă sau bazaltică și gips-carton

Sunt folosite mai ales la izolarea podului grație eficienței în izolare termică, însă pot fi folosite și pentru izolarea pereților. Din păcate, chiar dacă aceste materiale sunt mai subțiri decât polistirenul, tot vei pierde aproximativ 7 centimetri din spațiul încăperilor. 

Fibrele din celuloză

Sunt foarte atractive pentru cei care doresc să protejeze natura. Aceste fibre sunt obținute din reciclarea hârtiei și sunt foarte bine tratate, în așa fel încât să nu fie atacate de dăunători sau mucegaiuri. Cu o conductivitate termică redusă și cu capacitatea de a meține nivelul de umiditate la 40-50%, sunt o soluție foarte bună. 

Fibrele din lemn

Sunt folosite cel mai adesea pentru izolarea acoperișului și a pardoselii, însă pot să izoleze foarte bine și pereții, dat fiind faptul că au o grosime de maxim 240 de mm. Fibrele din lemn le permit pereților să respire și protejează împotriva condensului și a mucegaiului.

Panouri din polistiren și gips-carton

Sunt panouri compozit ce pot fi fixate cu ușurință pe peretii de beton armat, lemn, cărămidă sau BCA. Sunt destul de ieftine și asigură o izolație excelentă, atât termică, cât și fonică.

Polistirenul (expandat sau extrudat)

Deși există și proprietari care aleg polistirenul pentru izolația interioară, nu este tocmai cel mai recomandat material Pe lângă faptul că este destul de gros și micșorează din spațiul locativ, poate favoriza apariția igrasiei și dacă se depolimerizează poate să devină cancerigen pentru cei care locuiesc în casă.


Izolația exterioară vs izolația interioară

Ambele variante de izolație pot, așadar, să contribuie la nivelul de confort din locuință. Izolația exterioară este mai eficientă pentru asigurarea unui confort termic sporit și de asemenea, este mai eficientă pentru hidroizolare și izolare fonică, nu micșorează spațiul din interiorul clădirii și are o mulțime de opțiuni de materiale. 

Izolarea interioară, în schimb, este mai ieftină, se poate face mai ușor ( mai ales la clădirile foarte înalte), este potrivită pentru clădirile al căror aspect exterior nu trebuie să fie modificat ( cabane de munte, clădiri istorice, etc) și poate fi făcută în regim propriu de către orice locatar al unui bloc de locuințe. Din păcate, izolația interioară micșorează spațiul util al încăperii și necesită demontarea caloriferelor, îndepărtarea zugrăvelii și eliminarea tuturor tablourilor și accesoriilor de pe pereți.


Izolație acoperiș

Mai importantă decât izolația pereților este izolația acoperișului. Acesta are o funcție importantă de protecție împotriva umezelii și a temperaturilor mult prea scăzute sau mult pre aridicate și pentru a-și îndeplini corect funcția trebuie să creeze o barieră împotriva pericolelor din exterior.

În general, izolația acoperișului se face încă din fază de construcție, însă există destul de multe case care nu sunt încă izolate.

Eficiența energetică a locuinței
O bună izolație a acoperișului este absolut necesară pentru orice construcție

O izolație bună a acoperișului trebuie să îndeplinească o serie de condiții de bază:

  • Să reziste foarte bine la apă, în condițiile în care acoperișul este supus adeseori factorilor de mediu;
  • Să reziste la vânt, oferind o etanșeitate foarte bună;
  • Să permită trecerea vaporilor, lăsând clădirea să respire. În felul acesta se poate elimina riscul de apariție a mucegaiului.

În general, materialele folosite pentru izolația acoperișului sunt similare cu cele folosite pentru izolația peretilor: spumă poliuretanică, celuloză, polistiren sau vată minerală. Cel mai adesea însă, se folosește vata minerală, deoarece este foarte eficientă și poate fi aplicată cu ușurință.

Pe lângă tipurile de izolație amintite mai sus, trebuie să se ia în considerare și o izolație a pardoselii. Aceasta poate absorbi tensiunea și vibrațiile, contribuie la confortul termic și protejează împotriva umidității. Materialele folosite pentru izolația pardoselii sunt, de regulă, similare cu cele folosite pentru celelalte tipuri de izolații.