Românii locuiesc în cele mai mici case din Europa și nici măcar nu au cele mai bune condiții

Romania are unele dintre cele mai mici case din Europa, apartamentele noi nu sunt mari, iar la nivel național condițiile de locuit nu sunt foarte bune având în vedere întregul fond de locuințe.

Potrivit unei analize a Mobexpert, suprafața medie a locuințelor nou construite din România a fost pe un trend descendent în ultimii ani, ajungând la 63 de metri pătrați în 2021, față de aproximativ 70 de metri pătrați în 2015. Platforma Tempo pentru INS. Cu cât spațiile de locuit devin mai mici, cu atât este mai mare provocarea de a le mobila pentru a satisface nevoile tuturor membrilor familiei.

În ultimii șapte ani, suprafața caselor noi a scăzut cu 7 metri pătrați, adică aproximativ dimensiunea bucătăriei unui apartament nou. Vestea deloc bună este că, conform Eurostat, avem ultima cea mai mare casă din UE raportat la numărul de persoane, cu 1,1 camere, față de media europeană de 1,6.

Un alt studiu realizat de VELUX a arătat că 32% dintre români sunt expuși în prezent riscurilor climatice în casele lor, precum: umiditate sau mucegai, temperaturi scăzute, zgomot excesiv sau lipsă de lumină naturală.
Potrivit concluziilor experților, riscurile climatice interioare care afectează în mod direct calitatea vieții și sănătatea românilor pot fi realizate prin renovarea corespunzătoare a interiorului clădirilor, care va aduce beneficii economice cumulate țării noastre în valoare totală de 6,3 miliarde de euro până în 2050.

Raportul realizat de VELUX în colaborare cu firma de cercetare RAND Europe a mai dezvăluit că 9% dintre români locuiesc în case cu acoperișuri neetanșe, pereți umezi, predispuși la mucegai și podele și ferestre putrezite, ceea ce poate duce la astm și probleme de respirație.

În ceea ce privește datele barometrului țării noastre, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menține suficiente calorii acasă, ceea ce poate duce la boli cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuși la zgomotul vecinului sau al străzii, iar 4% consideră că locuința lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie și probleme de somn.

Barometrul pentru locuințe sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul de locuințe din Europa. Din 2015, rapoartele au evidențiat importanța îmbunătățirii clădirilor pentru a aborda problemele legate de sănătatea populației și de climă. Ediția din acest an se concentrează pe clădirile în care trăim și lucrăm și pe nevoia de a le renova. Această transformare prezintă o oportunitate de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor.

“Oamenii suficient de nefericiți să trăiască sau să lucreze în clădiri substandard, expuși la patru factori de risc, au șanse de patru ori mai mari să raporteze sănătatea precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim și să ne concentrăm asupra adoptării unei abordări mai durabile și mai cuprinzătoare pentru renovarea clădiri rezidențiale și nerezidențiale”, a declarat Noemi Ritea, Director General VELUX România și Moldova.

În prezent, la nivel european, 15% dintre europeni trăiesc în locuințe sărace și 50 de milioane de gospodării trăiesc în lipsuri de energie, neputând să-și încălzi locuința iarna.

Se așteaptă ca acest număr să crească pe măsură ce prețurile energiei vor crește vertiginos, iar consecințele sunt grave: numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie energetică și cu o sănătate proastă se va dubla.
Pe măsură ce acțiunile privind schimbările climatice devin mai urgente, renovarea clădirilor se află pe agenda politică, cu inițiative precum un val de renovare, un pachet legislativ pentru 55 și lansarea unui plan național de redresare și reziliență.

Potrivit cercetării VELUX, reducerea riscurilor climatice interioare din România prin modernizarea adecvată a clădirilor va aduce beneficii economice cumulate de 6,3 miliarde de euro până în 2050.
Astfel, reducerea expunerii clădirilor rezidențiale la umiditate sau mucegai și lipsa luminii naturale ar avea un impact de 1,2 miliarde EUR prin economii directe în îngrijirea sănătății, sănătate și productivitate; îmbunătățirea productivității prin rate de ventilație îmbunătățite în clădirile publice, cum ar fi școli și birouri economisiți 37 1,4 miliarde de euro în beneficii economice din creșterea productivității prin accesul eficient la lumina zilei în birou.

Pierderea satisfacției din cauza defectelor de construcție poate fi măsurată folosind o metodă nouă, dar bine stabilită – Welfare Assessment Analysis (WVA). Acest lucru permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervențiilor de renovare în clădiri într-un mod mai holistic.

Datele europene arată că lipsa de căldură are un impact aproape dublu asupra fericirii și satisfacției vieții decât separarea de un partener. În plus, persoanele care trăiesc cu cele patru riscuri climatice interioare au fost de cinci ori mai multe șanse să declare nefericite.

Aplicarea strategiilor de renovare durabilă la clădirile existente poate duce la beneficii pentru sănătate și bunăstare, niveluri crescute de productivitate, economii de energie, impact redus asupra climei și un stoc de clădiri cu emisii zero.
Din primăvara anului 2020, restricțiile impuse de pandemie au forțat milioane de oameni să lucreze, să trăiască și să studieze din casele lor. Acest lucru face situația și mai dificilă pentru cei care trăiesc în locuințe necorespunzătoare.