Mai multe „insule ale biodiversităţii” au fost descoperite în Bucureşti, iar Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti îşi doreşte ca aceste zone să fie puse în valoare şi puse la dispoziţia cetăţenilor. Acum, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2, primele insule de acest fel se vor deschide pe malul Râului Colentinei.
Asociația Parcul Natural Văcărești a identificat cinci „insule ale biodiversității” din București pe care speră să le deschidă publicului cu sprijinul autorităților locale.
Zonele în care au fost găsite astfel de insule sunt:
- Pădurea Băneasa,
- zona din spatele Lacului Morii,
- parte a malului Lacului Dobroiesti,
- parte din Valea Saulei,
- O parte a peninsulei Tei langa Romsilva.
Unele dintre zonele enumerate sunt momentan inaccesibile.
Dan Bărbulescu, directorul Asociației Parcul Natural Văcărești, a explicat:
„În ultimii 2 ani am cartografiat zone naturale sau seminaturale ale orașului și avem cel puțin 5 astfel de zone pe harta noastră, cu excepția Parcului Natural Văcărești. Vorbim de pădurea Băneasa, care este o comoară. a orașului, dar are nevoie de mai multă atenție din partea autorităților, altfel va dispărea. Este, de asemenea, afectată de extinderea urbană și de interesele imobiliare.
Există și luncile lacustre din Colentina, unde există zone cu valoare naturală care, integrate corespunzător în urbanismul orașului, pot acționa ca rezervoare pentru biodiversitate. Este vorba despre o mică zonă a peninsulei Tei, lângă Romsilva, și este o poiană cu dealuri foarte frumoase și o panoramă foarte interesantă.
Vorbim de două raioane de pe Colentina, Valea Saulei şi Dobroieşti. Există şi zona de intrare dinspre Dâmboviţa spre Lacul Morii, de asemenea o zonă superbă, dar atacată, care merită mai multă atenţie. Sunt zone care sunt încă naturale și devin din ce în ce mai cunoscute comunității, alergători, oameni cu copii care doar ies și văd o pasăre, o floare. “
El a mai spus că în primă fază, aceste zone trebuie protejate, marcate ca zone urbane de conservare, pentru a nu fi vandalizate. Odată implementate, aceste zone pot fi deschise publicului, mobilate într-o manieră minimalistă, cu alei pentru acces facil, trasee de mers pe jos și panouri informative.
El își dorește ca aceste zone să fie incluse în planul de dezvoltare al capitalei din cauza biodiversității care există în oraș, dar trebuie recunoscute atât la nivel comunitar, cât și la nivelul administrației publice:
„Atunci este foarte important să avem acest gen de parteneriat cu autoritățile locale, să avem autoritățile publice să lucreze cu noi, fie că vorbim de primării, de ape românești, sau de alte corpuri de proprietari, și să începem să organizăm lucrări de curățenie, de accesibilitate. , trecând de intervenția minimă pentru stabilirea traseului turului”, mai declară Dan Bărbulescu.
Proiectul de amenajare a acestor spații va dura 3-5 ani și inițierea lui include deschiderea autorităților și participarea oamenilor din comunitate.
Acum, în parteneriat cu Primăria Regiunii 2 și ALPAB, se va deschide prima „insula a biodiversității” pe malul Correntinei. Anul acesta, PS2 va organiza un concurs pentru a găsi o soluție pentru amenajarea unei promenade verzi de-a lungul malului lacului. Lucrările la proiect vor începe în 2024:
„Ne dorim mai multă diversitate pe malul lacului. Salba de lacuri este un proiect major în Sectorul 2. Unele zone sălbatice de pe salba de lacuri au o diversitate aparte. Împreună cu Asociația Parcul Natural Văcărești, am convenit să cooperăm în a 2-a Intervenție minimă în mai multe zone ale raionului.
Am identificat două domenii, dar ne țintim și pe altele. Acolo vom avea o intervenție minimă și vom lucra cu ei pentru a le pune la punct. Radu Mihaiu a spus, primarul Sectorului 2 a spus că în principal vom crea pasaje și vom face niște trasee cu indicatoare, dar acestea vor fi singurele intervenții pentru că natura a creat niște locuri minunate acolo.”
Mai mult, în prezent Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti experimentează transformarea unei părţi din terenul dintre Dâmbovița şi Parcul Natural Văcăreşti într-o poiană urbană.
“Scopul acestui experiment este de a conecta parcul cu tot ce se află pe culoarul Dâmboviţa, inclusiv cu zonele verzi din afara parcului, oferind un refugiu natural pentru animalele mici. Acest lucru va face treptat din parcul un tezaur al biodiversităţii“, a mai spus Dan Bărbulescu.
