Unul dintre cele mai fascinante muzee din capitală, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Guști” este, fără doar și poate, un loc pe care ar trebui să îl includă în itinerariul de călătorie fiecare vizitator al Bucureștiului.
Situat în Parcul Herăstrău, pe Șoseaua Kiseleff, Muzeul Satului este unul dintre cele mai mari și mai vechi muzee în aer liber de pe Bătrânul Continent, deschizându-și porțile publicului larg începând cu anul 1936. Poreclit „Muzeul din inima capitalei”, acesta se mândrește cu o expoziție permanentă întinsă pe o suprafață de 14 hectare, ce cuprinde în jur de 380 de monumente, peste 60 000 de obiecte de patrimoniu și circa 250 000 de documente de arhivă referitoare la viața tradițională la sat.
Muzeul expune, de asemenea, diferite colecții temporare de-a lungul anului, acestea fiind la fel de atractive și de interesante precum cele pe care le putem admira în permanență.
Peste 500 000 de vizitatori calcă, în fiecare an, pragul acestui muzeu fascinant, Muzeul Satului fiind, de altfel, cel mai vizitat obiectiv cultural din România, fiind totodată considerat o marcă românească și europeană ce inspiră încredere.
Ce se găsește în Muzeul Satului?
Case tradiționale din toate regiunile țării, biserici, mori de apă și de vânt, grajduri, meșteșuguri, ateliere și unelte de lucru din secolele trecute, toate acestea pot fi admirate în acest muzeu încântător. De luat în seamă, de asemenea, exponatele din interiorul caselor, cum ar fi împletiturile, covoarele, vasele, icoanele și obiectele de mobilier, toate acestea exprimând creativitatea și spiritul cald al poporului român.
După cum am mai spus, muzeul ne prezintă viața tradițională la sat din fiecare zonă etnografică a țării. Din regiunea Moldovei au fost aduse aici 10 gospodării, inclusiv casa din Fundu Moldovei cu foișor și prispă largă și casa din Straja, care a fost construită în anul 1760. Remarcante sunt și gospodăriile dobrogene, amplasate de-a lungul lacului, dintre toate acestea atrăgând cel mai mult atenția casa din Ostrov, cu a sa prispă susținută de stâlpi superb decorați, dar și gospodăria lipovenească și cherhanaua, ambele aduse din Jurilovca.
Interesante sunt și locuințele arhaice din zona Olteniei, acestea fiind niște bordeie din Drăghiceni și din Castranova. Cea mai impunătoare casă din această parte a țării este însă casa din Curtișoara, ce datează din secolul XIX, un frumos model al caselor construite la deal.
Plimbându-te în zona destinată arhitecturii populare din Muntenia, vei observa frumoasele gospodării construite din bolovani, cum este cea din Chiojdu, în fața căreia se poate observa un superb foișor cu stâlpi sculptați și cu balustradă din scândură traforată.
Cei mai mulți vizitatori ai muzeului sunt, însă, atrași în mod special de locuințele din Transilvania, mai ales din Maramureș. Nu se poate să vii aici și să nu remarci casa din Sălciua, localitate situată în Țara Moților, al cărei acoperiș din paie ne transportă direct în secolele trecute. Remarcabile sunt și casa din nuiele lipite cu lut din Dumitra, precum și casa din Drăguș, al cărei exterior bogat în ornamente cucerește inima oricărui privitor.
Toate monumentele din Muzeul Satului sunt originale și oglindesc perfect viața tradițională a satului românesc, constituind, de asemenea, concepția muzeologică și de prezervare a patrimoniului construit. Acest loc este, cu siguranță, unul dintre cele mai impresionante obiective turistice din București și, de fapt, din întreaga țară. Dacă vii în capitală pentru câteva zile, răpește-ți câteva ore din program pentru a face o vizită acestui muzeu ce ne prezintă farmecul vieții de odinioară, de care au avut parte bunicii și străbunicii noștri.
„pentru a fi bine înțelese, obiectivele trebuiesc să fie așezate în Muzeu, așa cum sunt ele în realitate, nu între pânze, ci într-o casă adevărată; nu în standuri, ci în bătătura din gospodăria omului. Ne trebuia cu orice chip un Muzeu în aer liber, în care standurile să fie case întregi țărănești, ele înșile piese de muzeu, casele la rândul lor fiind așezate astfel ca să închipuiască un sat adevărat.”
Fondatorul Muzeului, Dimitrie Guști, 1936