Piața Romană este o intersecție din centrul Bucureștiului, în sectorul 1. Bulevardele importante care se intersectează în Piața Romană sunt bulevardul Magheru și bulevardul Lascăr Catargiu. Puteți ajunge aici folosind metroul M2 și coborând la stația Piața Romană. Între anii 1997 și 2010, în piață era situată o Lupa Capitolina, simbolul latinității, iar în decursul anilor statuia a fost mutată pe Bulevardul I.C. Brătianu.
Muzeul Național al Literaturii Române
Muzeul Național al Literaturii Române posedă o comoară autentică alcătuită din cărți rare și vechi, fotografii, piese și obiecte personale ce au aparținut scriitorilor români, artă plastică, precum grafică, sculptură, pictură și multe alte obiecte de artă plasate în context universal și național.
Deși muzeul nu mai este plasat în Casa Kretzulescu, după 50 de ani de găzduire, se păstrează memoria acelui loc într-un tur virtual. Acesta cuprinde 300.000 de piese alcătuite în aproximativ 300 de colecții, conținând manuscrise ale celor mai importanți scriitori români, precum Vasile Alecsandri, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Voinea, Maiorescu ,Lucian Blaga și mulți alții.
Spațiul în care a funcționat muzeul de aproape 50 de ani a fost relocat în instanță în anul 2007. Dupa aproximativ trei ani, prin expoziția de bază din 2017, muzeul și-a deschis porțile în Calea Griviței 64-66, cu ocazia împlinirii a 60 de ani, și-a afirmat existența în peisajul cultural bucureștean.
Clădirea este extraordinară și exponatele te plimbă prin universul cărților. Un muzeu spcial pentru cititori, într-un fel înțelegi curentele literaturii româneșt, te face să vrei să citești mai multă literatură românească. Foarte bună și menționarea informațiilor despre teatru și integrarea tehnologiilor moderne(cum ar fi la mansardă Bucureștiul lui Eliade, Tramvaiul 14 etc).
Muzeul Național de Artă al României
Muzeul Național de Artă al României este cel mai important muzeu de artă din întreaga țară. Acesta este subordonat de Ministerului Culturii și Cultelor. Muzeul este găzduit în Palatul Regal din Capitală, acesta fiind inființat în 1948.
Acesta prezintă colecții de artă românească medievală, precum și colecția internațională, fiind asamblată de familia regală română. Expoziția Umbre și lumină a avut loc între 15 iulie și 2 octombrie 2005. Cu patru secole înainte de arta franceză, a fost cea mai mare expoziție de pictură franceză din Europa Centrală și de Est din 1945. Au fost expuse 77 de lucrări, inclusiv capodopere ale unor pictori precum Chardin, Poussin, David, Ingres, David, Corot, Delacroix, Matisse, Cezanne, Braque și Picasso.
Muzeul a fost avariat în timpul Revoluției Române din 1989, care a dus la prăbușirea lui Nicolae Ceaușescu. În anul 2000, o parte a muzeului s-a redeschis publicului, cuprinzând colecția modernă românească și colecția internațională. Colecția de artă medievală, care prezintă acum lucrări salvate de la mănăstiri distruse în epoca lui Ceaușescu, a fost redeschisă în primăvara anului 2002. Există și două săli care găzduiesc expoziții temporare.
Colecția modernă românească cuprinde sculpturi de Constantin Brâncuși și Dimitrie Paciurea, precum și picturi de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu și Gheorghe Tattarescu.
Colecția internațională include lucrări ale unor vechi maeștri precum Domenico Veneziano, El Greco, Tintoretto, Jan van Eyck, Jan Brueghel cel Bătrân, Peter Paul Rubens și Rembrandt, plus o serie de lucrări ale impresioniștilor precum Claude Monet și Alfred Sisley. Printre cele mai cunoscute lucrări ale maeștrilor vechi din colecție se numără portretul cântărețului Farinelli, al lui Jacopo Amigoni și o crucificare de Antonella da Messina.
În partea de sud a clădirii, Galeria de Artă a Muzeului European a fost redeschisă în anul 2000. Colecția de pictură a fost pusă la dispoziție pe baza a 214 opere de artă din colecția Regelui Carol I, la care s-au adăugat imagini ale altor membri ai regatului. Colecția regelui includea picturi de El Greco, Rembrandt, Bruegel cel Bătrân, Rubens și Domenico Veneziano.
În primăvara anului 2001, Geleria Română de Artă Modernă s-a redeschis. Picturile sunt expuse la mezanin ( Nicholas Polcovnicul, Eustathius Altini, Anton Chladek, Livaditti Niccolo Giovanni Schiavoni, Carol Wahlstein Constantin Daniel Rosenthal, John Negulici, Constantin Lecca, Carol Popp de Szathmary), alături de portrete ale membrilor familiei și câteva peisaje.
Muzeul „Theodor Aman”
Muzeul „Theodor Aman” și-a deschis porțile în anul 1908 în locuința pictorului. Acesta se localizează pe strada C.A. Rosetti 8, în sectorul 1. Puteți ajunge aici folosind autobuzele 122, 137, 138 sau 268.
Tariful pentru biletul întreg valorează 10 lei, 5 lei biletul redus pentru pensionari, grupuri organizate, militari, studenți sau elevi, iar 15 lei pentru filmarea și fotografierea de către turiști în interiorul muzeului. Intrarea este gratuită pentru persoanele cu dizabilități și preșcolari.
Acest muzeu este unul dintre cele mai frumoase sedii particulare din București, amenajat în anul 1868 după proiectele proprietarului, pictorul Theodor Aman. Este unul dintre singurele reședințe care nu au avut parte de modificări în decursul anilor, fiind prima casă atelier din România.
Colecția muzeului este foarte variată și cât se poate de valoroasă, aceasta constă în lucrări semnate de Aman, in majoritatea genurilor și tehnicilor de șevalet, artă decorativă, gravură și diverse obiecte pe care le-a deținut.
Ateneul Român
Ateneul Român este o sală de concerte situată în centrul istoric al orașului București, pe Calea Victoriei și Piața Revoluției. Ateneul Român a fost inaugurat în 1889. Orchestra Filarmonicii George Enescu susține concerte acolo, iar aici are loc în fiecare an Festivalul Internațional de Muzică ”George Enescu”.
În 1865, trei personalități științifice și umaniste: Nicolae Crețulescu, Constantin Esarcu și Vasile Urechea Alexandrescu au înființat ”Societatea filarmonică Ateneul Român” pentru a construi în București o clădire dedicată artelor și culturii. A fost organizat un abonament național pentru a încasa banii necesari. Acest abonament public a durat aproape treizeci de ani, cu același slogan ”Dă un leu pentru ateneu!”
Clădirea a fost proiectată de arhitectul francez Albert Galleron într-un stil neoclasic cu accente romantice. Aceasta a fost construită pe fundațiile unei foste școli de echitație care a aparținut familiei Văcărescu, de unde și forma rotundă a auditoriului. Chiar vizavi se întinde o grădină publică cu statuia poetului Mihai Eminescu. Sala deține o cupolă de 41 de metri înălțime, oferă un public de 600 de locuri și alte 52 în boxe. Deși a fost inaugurat în 5 martie 1889, lucrările au continuat în două faze (1886-1889 și 1893-1897).
Pe peretele circular al sălii mari este realizată o frescă uriașă, reprezentând istoria României de la cucerirea lui Traian până la unirea țării. Clădirea devine apoi unul dintre simbolurile puternice ale țării.
În timpul instaurării dictaturii comuniste după cel de-al doilea Război Mondial, este acoperită marea frescă impregnată de ”naționalismul burghez”. După eliberare, Ateneul a suferit o nouă renovare antiseismică, interioară și exterioară, iar fresca a fost și ea complet restaurată.
