Apartamente Noi Direct Dezvoltator

Românii, cei mai rapizi dintre europeni la achiziția unei locuințe: se hotărăsc în cel mult 3 luni. Cât de mult „cântărește” factorul preț și la cât ajunge marja de negociere

Sursă foto: Pixabay

Dorința de a fi proprietari rămâne puternică pe piața locală, în vreme ce chiria este privită, de regulă, ca o soluție temporară – sau chiar de ultimă instanță.

În ciuda provocărilor ridicate de epidemia de Covid-19, românii se dovedesc a fi cei mai hotărâți dintre europeni când vine vorba de achiziția unei locuințe. Un studiu realizat de ING Bank în septembrie 2020 relevă că trei din cinci români și-au găsit locuința în cel mult trei luni – situându-se, astfel, pe primul loc dintre cele 14 țări participante la studiu. Mai mult decât atât, peste 60,9% dintre respondenți au declarat că au luat o decizie de achiziție după ce au vizionat cel mult cinci proprietăți, în timp ce alți 22,8% au vizitat între șase și zece proprietăți.

În Capitală, un apartament se vinde în aproximativ o lună

Potrivit celui mai recent raport de piață publicat de , din punctul de vedere al perioadei medii de vânzare pentru un apartament, Bucureștiul poate fi considerat, în mod detașat, cea mai activă piață la nivel național – fapt deloc surprinzător, de altfel, dat fiind că aici se găsește, datorită densității demografice, și cea mai mare cerere de locuințe. În cel mai mare oraș al țării, timpul necesar pentru tranzacționarea unui apartament s-a situat, în intervalul octombrie-decembrie 2020, de 35 de zile, la o distanță considerabilă față de celelalte orașe analizate. La polul opus, cea mai mare perioadă de vânzare, respectiv 86,5 de zile, a fost consemnată în Cluj-Napoca – fapt ce poate fi pus în legătură, desigur, cu nivelul mai ridicat al prețurilor de pe piața locală. În celelalte mari orașe analizate, timpul necesar pentru tranzacșionarea unui apartament ajunge la 47,5 zile (în Iași), 52 de zile (Brașov), 56 de zile (Constanța) și, respectiv, 65,5 zile (Timișoara).

Sursa: Analize Imobiliare

Alături de perioada de vânzare, un alt element relevant pentru dinamica activității de tranzacționare este marja de negociere – calculată ca diferență între prețul de intrare a unei proprietăți în piață și cel ultim, de ieșire. În ultimul trimestru din 2020, acest indicator s-a situat, fără excepție, sub pragul de 5% în marile orașe ale țării. Interesant este că, în momentul de față, cea mai mare marjă de negociere, de peste 4,4%, poate fi găsită în Cluj-Napoca, adică exact acolo unde apartamentele au și cel mai mare preț mediu solicitat. Pe următoarele locuri în clasament se situează Bucureștiul (cu o marjă de 3,7%) și Iașiul (tot cu 3,7%), Constanța (3,5%), Timișoara (3,2%), Brașov (2,3%).

Sursa: Analize Imobiliare

Prețul, decisiv pentru majoritatea cumpărătorilor

Pe de altă parte, datele colectate de ING Bank relevă că 58,3% dintre românii participanți la studiu au oferit exact prețul cerut de vânzător, iar doar 24,8% au negociat prețul pentru a obține o ofertă mai bună. De altfel, atunci când au avut de ales între locuința de vis și o locuință pe care și-o pot permite, peste jumătate dintre respondenții din România au pus prețul pe primul loc, iar peste 30% sunt de părere că au pierdut cel puțin o proprietate deoarece un alt client a fost dispus să plătească mai mult.

De asemenea, 57,2% dintre români și-au achiziționat o locuință deoarece voiau sa fie proprietari acolo unde locuiesc, iar doar 5,7% spun că au avut în vedere achiziția ca investiție – aceasta din urmă fiind cea mai mică rată din Europa, luxemburghezii (25%), francezii (21,4%) și germanii (19,6%) ocupând primele poziții. În ceea ce privește sprijinul financiar, românii au apelat în primul rând la familie (44,7%), apoi la consultantul bancar (22,1%) sau la prieteni (18,1%).

„47,4% dintre românii intervievați iau în considerare să se mute sau să își achiziționeze o locuință în următorii doi ani, în ciuda faptului că trei din cinci sunt de părere că prețurile vor crește și că, din 2015 până în prezent, a devenit mult mai dificil ca persoanele aflate la început de drum să își cumpere o locuință. Românii care intenționează să cumpere vor avea drept criterii principale mediul liniștit și sigur, designul și consumul energetic eficient, suprafața generoasă, o grădină proprie sau facilități precum magazine sau spitale în apropiere.”

Chiria, o soluție nu foarte populară în România

Potrivit studiului realizat de instituția financiară, România se află pe locul al treilea la nivel european în funcție de numărul de proprietari care nu au credit ipotecar (46,5%), fiind depășită în această privință doar de Italia (49,3%) și Polonia (54,1%). De asemenea, românii se află pe ultimul loc din Europa în ceea ce privește achiziționarea unei locuințe prin credit ipotecar (14,9%).

În același timp, foarte puțini români (11,5%) locuiesc în chirie, comparativ cu aproximativ jumătate dintre germani (53,5%) sau austrieci (48,4%). Pe de altă parte, unul din patru români declară că locuiește împreună cu prietenii sau familia, cu mult peste media europeană, la polul opus din acest punct de vedere aflându-se germanii (4,1%) sau francezii (5,9%).


Sondajul internațional realizat de ING pe tema achizițiilor de locuințe a fost efectuat de Ipsos prin chestionare aplicate online, în perioada septembrie 2020. Studiul s-a desfășurat în 14 țări: Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, România, Spania, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii.