Apartamente Noi București Direct Dezvoltator

Topul regiunilor din România în funcție de prețurile terenurilor agricole. Previziuni pentru 2021

Valorile de achiziție ale loturilor arabile din România sunt, comparativ cu alte piețe europene, sensibil mai mici – motiv pentru care acestea și atrag atenția investitorilor străini.

Spre deosebire de alte segmente ale pieței imobiliare, în special cel rezidențial, terenurile agricole nu atrag în mod deosebit atenția românilor interesați de oportunități de investiții. Ele prezintă, însă, un bun potențial investițional pe termen mediu și lung, iar valoarea lor s-a apreciat sensibil în ultimii ani – chiar dacă prețurile practicate pe plan local continuă să fie considerabil mai mici comparativ cu alte piețe europene. „Media prețurilor terenurilor agricole din România este mai mică decât în țări precum Franța, Italia, Germania, însă, de multe ori, fermele din aceste țări sunt mai performante sau dețin alte facilități în plus”, explică Andrei Botiș, CEO NAI Romania & Moldova și Preşedintele Consiliului Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC).

2020 și 2021, ani de stagnare

Oficialul NAI precizează că 2020 nu poate fi considerat un an de referință pentru activitatea de tranzacționare de pe piața de profil, atât din cauza contextului creat de Covid-19, cât și din pricina secetei (cea mai mare din ultimii 50 de ani) care a afectat puternic producția. Acesta estimează că, în contextul pandemiei și anumitor modificări la nivelul legislației, prețurile terenurilor agricole se vor menține la aproximativ același nivel în perioada următoare, pe alocuri putând fi consemnate ușoare scăderi.

Datele furnizate de NAI relevă că valorile de achiziție ale terenurilor agricole din România se situează, în general vorbind, între 3.000 și 9.000 de euro pe hectar, în funcție de zonă. Cele mai scumpe loturi pot fi găsite în regiunea Munteniei și în Banat, pe următoarele locuri în clasament situându-se zonele Oltenia, Crișana, Dobrogea, Moldova și, în fine, Transilvania.

Iată, mai exact, la cât ajung prețurile pe acest segment de piață – raportat la datele din 2019:

1. Muntenia:

– 8.000-9.000 euro/hectar – Călărași, Ialomița
– 6.000-6.500 euro/hectar – Giurgiu
– 5.000 euro/hectar – Teleorman

2. Banat:

– 8.000-9.000 euro/hectar – Timiș
– 4.000-6.000 euro/hectar – Mehedinți, Caraș-Severin

3. Oltenia:

– 6.000-8.000 euro/hectar – Olt, Dolj

4. Crișana:

– 6.000-7.000 euro/hectar – Arad
– 5.000-6.000 euro/hectar – Bihor

5. Dobrogea:

– 6.000-7.000 euro/hectar – Constanța
– 5.500-6.000 euro/hectar – Tulcea
– 4.000-5.000 euro/hectar – Brăila, Galați

6. Moldova:

– 4.500-5.500 euro/hectar – Vaslui
– 5.500-6.500 euro/hectar – Iași

7. Transilvania:

– 3.000-6.000 euro/hectar

Câmpia Română și Câmpia de Vest, cele mai fertile zone

Potrivit lui Emil Drăguşin, consilier în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), sucursala Ialomiţa, prețurile terenurilor agricole sunt dictate, în primul rând, de gradul lor de fertilitate – factor aflat în corelație directă cu amplasarea lor geografică. Un alt aspect important este reprezentat, însă, de întinderea și localizarea concretă a loturilor disponibile spre achiziție, având în vedere că pe piață există o cerere ridicată pentru suprafețe ample, comasate, din partea marilor fermieri (care sunt interesați atât de achiziția, cât și de arendarea pământurilor arabile).

Reprezentantul APIA precizează că solurile din Câmpia Română, de tip cernoziom, sunt bogate și se pretează pentru culturile de cereale (grâu, porumb), furaje (lucernă), dar și legume, leguminoase (fasole, mazăre) și oleaginoase (floarea-soarelui, rapiță, soia). În Câmpia de Vest (zonele Banat și Crișana), solurile sunt, în ele însele, ceva mai puțin fertile, însă gradul lor de productivitate este sporit de rata crescută a precipitațiilor, datorită influenței climei mediteraneene.

În Oltenia, pământul este mai nisipos, iar pentru a-l fixa se cultivă, adesea, viță-de-vie (alături de cereale). Solurile de tip lutos-argilos din Dobrogea sunt prielnice pentru cereale, dar și pentru vița-de-vie și pomi fructiferi, aceleași culturi fiind pretabile și pentru Câmpia Moldovei (chiar dacă această zonă este mai puțin fertilă). În regiunea Transilvaniei, situată pe fundul unei mări secate, solurile sunt lutoase și mult mai sărace decât în Câmpia Română – acesta este motivul pentru care culturile de cereale ocupă, aici, suprafețe mult mai puțin întinse, iar în zonele colinare predomină pășunile, explică Drăgușin.