Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București
Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Cartierul Armenesc este un oraș vechi plin de viață, cu cafenele și taverne confortabile, cu grinzi de lemn în clădiri renovate din secolul al XIX-lea. Casa Melik, construită în 1700, este un muzeu dedicat pictorului Theodor Pallady, iar Biserica Armenească și Muzeul Dudian adăpostesc sute de cărți și icoane religioase.

La câțiva pași de Piața Universității se află Cartierul Armenesc, cândva una dintre mahalalele capitalei. Comunitatea s-a născut în jurul bisericilor armene, urmate de ateliere de meșteșuguri, magazine și cafenele. Prezența armească din București este asociată cu cea mai importantă stradă, Calea Moșilor, cunoscută anterior drept Podul Târgului. Nu întâmplător Strada Armenească se intersectează cu Calea Moşilor, care delimitează la est cartierul armenesc. Limita de sud este Bulevardul Carrol I, iar la nord este strada Maria Rossetti.

Casa Melik

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Casa Melik este cea mai veche casă din București, situată pe strada Spătarului numărului 22. Construită într-un stil specific românesc, clădirea albă cu mai multe etaje își afișează cu mândrie veranda de sticlă închisă.

Istoria sa începe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în jurul anului 1760. Sub acoperișul său, mai mulți proprietari și-au pierdut viața. Mai presus de toate, Iacob Melik, arhitect, susținător al acțiunii revoluționare din 1848 și autor al cărții „L’Orient devant L’Occident”. Casa a primit numele de Melik chiar de la el. În spatele zidurilor sale, în timpul Revoluției Pașoptiste au fost găzduiți Ion Heliade Rădulescu, Ion C. Brătianu și C.A.Rosetti, prietenii lui Jacob Melik. După nouă ani de exil, familia Melik s-a întors în țară în 1857 și a investit în renovarea căminului sufletesc, unde aveau să trăiască până la sfârșitul vieții. În 1913, soția lui Jacob, Anna Melik, a fost ucisă într-un incendiu care a cuprins întreaga casa. În camera ei a izbucnit focul, ea citea la lumina lumânărilor. A adormit și a răsturnat lumânarea care aprinsese focul. Flăcările s-au extins rapid la casa de lemn.


Fără urmași imediați, ultima dorință a Annei a fost ca reședința să fie un adăpost pentru văduvele sărace. Un nepot atacă testamentul, câștigă temporar un proces și investește în restaurarea unei clădiri grav afectate de incendiu. În cele din urmă, în 1920, comunitatea armeană a câștigat cauza, iar dorința Annei a fost îndeplinită: până în 1947, Casa Melek a servit drept refugiu pentru femeile sărace.


În următorii 20 de ani, casa va găzdui diverși chiriași până când, în 1969, a trecut din nou printr-un proces amplu de restaurare pentru a găzdui colecțiile de artă ale lui Serafina și Gheorghe Răut. Astăzi, Casa Melik adăpostește Muzeul Theodore Pallady, care poate fi vizitat.

Casa Primadonei

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Peste drum de Casa Melik se află o casă dărăpănată acoperită cu viță de vie, al cărei fronton a putut fi descifrat anul 1886. Interiorul casei este decorat cu picturi inspirate din frescele romane de la Pompeii și Herculanum.

Aici a locuit Elena Teodorescu, fiica unui celebru cântăreț de operă, George Teodorescu, iar ea, de asemenea, o cântăreață celebră de operă. Pianul este plin de fotografii cu dedicații, picturi, portrete mari, rame frumoase, grămezi de partituri, afișe vechi de spectacol din țară și din străinătate, scrisori, antete ale diverselor lucrări.

Nora Elenei Teodorescu, văduvă, a donat casa Academiei Române în speranța că va deveni un memorial. Din păcate, dorința nu s-a împlinit.

Toate bunurile sopranei, „au fost aruncate pe maidan, toate lucrurile acelea pentru ea sfinte, menite să ajungă în muzeul dorit. Sigur numai notele muzicale, sute de pagini, cărți, afișele spectacolelor, fotografii, sute și ele, scrisori, cărți poștale ilustrate, ziare și reviste vechi, toate astea aruncate în praf.” ( Domni și Doamne la Răspântii bucureștene-Victoriei Dragu Dumitru).

Casa Virginiei Haret

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Virginia Andreescu Haret, prima femeie arhitect română care și-a primit diploma în 1919. Casa aflată la Intrarea Spătarului numărul 8, în cartierul armean a fost construită după planurile sale în 1926 pentru inginerul Spiru I. Haret, care i-a devenit soț doi ani mai târziu.


Construită în stil neoromânesc, casa are două intrări, una pentru parter și una pentru apartamentele de la etaj. Cuplul a locuit aici până în 1931, când s-au mutat într-o altă clădire, proiectată tot de Virginia Haret, pe strada Lascăr Catargiu nr. 14.


Poate că aș fi ratat această casă de basm dacă n-ar fi fost o femeie bătrână cu părul cărunt care mi-a spus să merg pe o alee îngustă în căutarea unei case vechi boierești . Am găsit-o și mi-a dezvăluit povestea ei.

Casa Maură

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Continuând pe străzile Cartierului Armenesc, găsim o clădire misterioasă pe strada Corbeni la numărul 3, a cărei arhitectură este complet diferită de cea a vecinilor.

Este vorba despre Casa Maură. Își trage numele de la formele geometrice desenate cu ajutorul cărămizilor distincte de diferite dimensiuni și culori. Se zvonește că a fost o sinagogă, iar apariția ei ne conduce la această concluzie. Cu toate acestea, decorul de lângă fereastră pare să se refere la simbolul crucii.

Alte relatări spun că aici este un templu masonic. Se știu puține despre această clădire. A fost construit înainte de 1895, dar cu ce scop? Cine este arhitectul? Care este mai exact simbolul care îi îmbogățește fațada?

Casa Dobrescu

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Tot în comunitatea armeană regăsim și casa avocatului Demetru Ion Dobrescu (1869-1948), care a fost primar al Bucureștiului în perioada 1929-1934.

Multe proiecte de modernizare din capitală îi poartă numele. Mai mult, s-a opus mutarii capitalei la Brasov. Casa lui, in schimb, a ajuns nu pe lista de patrimoniu, ci pe lista locuintelor de vanzare.

Ceainăria la Metoc

Top 6 locații recreative din zona Cartierul Armenesc din București

Poate v-ați bucurat de o ceașcă de ceai la Ceainăria Metoc. Dar te-ai întrebat vreodată ce este un metoc?

Metocul este o clădire aparținând unei mănăstiri. În trecut, Metoc era un magazin condus de mănăstire care vinde lumânări și alte produse fabricate în cadrul mănăstirii. Casa în care se află astăzi ceainăria este foarte veche, construită în fața Bisericii Poparusu. Odinioară a fost metocul Mănăstirii Pasărea.