Doar o treime dintre români știu că au un contract de închiriere înregistrat la ANAF

Doar o treime dintre români știu că au un contract de închiriere înregistrat la ANAF

Doar o treime dintre români susțin că au înregistrat contracte de închiriere la ANAF, iar piața de închiriere imobiliară rămâne destul de tulbure, în ciuda faptului că aceste contracte sunt obligate prin lege să fie înregistrate.

Înregistrarea unui contract de închiriere imobiliară la ANAF este o obligație legală pentru proprietarii români, iar nerespectarea legii poate duce la sancțiuni pentru ambele părți și poate lăsa loc pentru abuz.

Un nou studiu al agenției imobiliare Kastel Group arată că doar 33,7% dintre chiriașii români știu că au un contract de închiriere înregistrat la Autoritatea Monetară, în timp ce 34,9% susțin că au un contract nedeclarat, sau o proprietate de închiriere deghizată, pentru a contracta un împrumut sau doar forma unui acord oral.

“Piața imobiliară se poate dezvolta doar dacă este echitabilă și respectă legea. Le spunem tuturor clienților și colaboratorilor noștri încă de la început. Lucrăm cu avocați și experți financiari care ne ajută să îi informăm cu privire la obligațiile lor legale și la consecințele încălcărilor. Din păcate, ultimul studiu ne-a arătat că piața continuă să fie într-o zonă gri și mai este mult de lucru la acest capitol”, a declarat CEO-ul și cofondatorul Kastel Group, Christian Tudorache, într-o declarație trimisă editorilor.
Neîncheierea unui contract în scris este adesea intenționată și scopul proprietarului este de a evita plata impozitului pe veniturile din chirie. Cu toate acestea, riscurile cu care se confruntă nu trebuie ignorate.

„Fără un contract scris, proprietarul nu va putea face dovada obligațiilor chiriașului și deci a eventualelor pretenții față de acesta. În lipsa unui contract de închiriere scris, problemele pe care le poate întâmpina proprietarul pot fi legate de: refuzul de a plăti chiria, plata mai puțin decât s-a convenit chiria, incapacitatea de a controla modul în care este utilizată clădirea, incapacitatea de a controla durata contractului, incapacitatea de a percepe taxe de întârziere.
În absența unui contract de închiriere, cel mai probabil nu va exista nici un proces-verbal de predare de acceptare a imobilului, astfel încât, la returnare, chiriașul va putea contesta orice pretenții făcute de proprietar cu privire la starea clădirii sau a echipamentului acesteia”, explică avocatul Doru German.

În același timp, proprietarii nu vor putea obliga chiriașii să recupereze orice chirie neplătită sau să returneze clădirea după expirarea perioadei stabilite inițial. Totodată, neîncheierea în scris a unui contract de închiriere și nedeclararea veniturilor constituie răspundere penală pentru infracțiunea de evaziune și evaziune fiscală. În acest caz, chiar și chiriașul poate sesiza agenția de urmărire penală.

„Legea impune sancțiuni extrem de severe pentru o astfel de conduită, de la doi la opt ani de închisoare și interzicerea unor drepturi sau aplicarea unei amenzi penale. Individualizarea pedepsei se face în funcție de valoarea prejudiciului și de timpul și condițiile de acoperire”, a mai spus avocatul.

De cele mai multe ori, chiriașul nu va protesta împotriva deciziei proprietarului de a nu semna contractul de teamă că i se poate cere să plătească mai multă chirie. Cu toate acestea, a ignorat abuzurile suferite. Evacuări forțate înainte de termenele convenite, creșteri unilaterale de chirie fără preaviz, taxe care nu au fost discutate inițial, estimări pentru deficiențe preexistente în spații, vizite neanunțate și chiar deturnarea bunurilor sale sunt doar câteva exemple.

Redactarea unui contract de împrumut deghizat în leasing este o soluție comună pe piață. Principala caracteristică a contractului de împrumut este utilizarea liberă a activelor transferate. Atunci când se încasează o sumă în scopurile de mai sus, conceptul de „conveniență” este eliminat și vorbim de acorduri frauduloase care vizează evaziunea fiscală.

„Să vorbim despre o situație în care un chiriaș cu bună știință și prin acord cu proprietarul se prezintă ca creditor ipotecar și plătește sau încasează chiria „în întuneric” (nedeclarat). Prin ascunderea sursei impozabile, acest acord similar este un element constitutiv, element al infracțiunii de evaziune fiscală. De aceea răspunderea penală revine tuturor persoanelor implicate, inclusiv chiriașului.

Chiar dacă contravenientul este proprietar (pentru că nu a declarat venituri fiscale), chiriașul va fi considerat accesoriu, adică o persoană care, cu bună știință, asistă sau ajută în orice mod la săvârșirea infracțiunii potrivit legii penale. Conform Codului penal, complicele va fi supus aceleași pedepse legale ca și autorul”, a spus Doru Neamțu.

Serviciile de management al proprietății pe care Kastel Group le-a implementat pentru clienții săi este una dintre soluțiile pentru ca piața de închiriere să devină un loc sigur, fără riscuri pentru proprietari și chiriași. Cu acest serviciu, problemele de management sunt preluate de specialiști care se ocupă de managementul imobilului și asigură legătura dintre proprietari și chiriași.

Chiriile în UE au crescut cu 18%. Prețurile caselor au crescut cu 48% din 2010

Chiriile în UE au crescut cu 18%. Prețurile caselor au crescut cu 48% din 2010

Prețurile locuințelor și chiriile au continuat să crească în cele 27 de state membre UE în al doilea trimestru al anului 2022, crescând cu 9,9% și, respectiv, 1,7% față de aceeași perioadă din 2021, au arătat vineri datele Eurostat.
Prețurile locuințelor și chiriile în UE au urmat tendințe similare între 2010 și T2 2011, dar după T2 2011 au evoluat diferit: în timp ce chiriile au crescut brusc până în T2 2022, prețurile locuințelor au fluctuat foarte mult.
După o scădere bruscă din trimestrul doi din 2011 până în primul trimestru din 2013, prețurile locuințelor au rămas în mare parte stabile din 2013 până în 2014. Apoi a avut loc o creștere rapidă la începutul lui 2015, iar de atunci prețurile locuințelor au crescut cu un ritm mai rapid decât chiriile.
Din 2010 până în al doilea trimestru al anului 2022, chiriile au crescut cu 18%, iar prețurile caselor au crescut cu 48%. Prețurile locuințelor s-au mai mult decât dublu în Estonia, Ungaria, Luxemburg, Republica Cehă, Letonia, Lituania și Austria.
Comparând al doilea trimestru din 2022 cu 2010, prețurile caselor au crescut mai mult decât chiriile în 19 state membre ale UE.
Prețurile locuințelor au crescut în 24 de state membre ale UE și au scăzut în trei țări, în frunte cu Estonia (196%), Ungaria (168%) și Luxemburg (135%), Letonia (131%), Lituania și Republica Cehă (ambele 130%). și Austria (121%). Scăderi au fost observate în Grecia (minus 23%), Italia (minus 8%) și Cipru (minus 6%).
În România, creșterea a fost de peste 10%.
Comparând al doilea trimestru din 2022 cu chiriile din 2010, prețurile au crescut și au scăzut în două dintre cele 25 de state membre UE: Grecia (-24%) și Cipru (-0,2%). Cele mai notabile expansiuni au avut loc în Estonia (214%), Lituania (139%) și Irlanda (82%). În România, creșterea a fost de peste 20%.

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Chiriile apartamentelor au înregistrat noi creșteri în septembrie, cu creșteri de preț în aproape toate orașele mari, cea mai mare creștere fiind în Constanța, unde chiriile medii au fost cu 17% mai mari decât cu un an înainte. în analiză.
Chiriile medii pentru apartamentele din Constanța au crescut cu 17% pe lună, garsonierele înregistrând cea mai mare creștere, proprietarii cerând o creștere cu 25% din august până în septembrie, potrivit surselor citate.
Față de anul trecut, chiriile au crescut cu 22%, iar prețul mediu este acum de 250 de euro (1 cameră), 350 de euro (2 camere) și 500 de euro (3 camere).

Cât de mult a crescut chiria în septembrie


În Cluj-Napoca, prețurile de închiriere pentru apartamentele cu două dormitoare au crescut cel mai mult, cu 9 la sută în septembrie față de august.
Comparativ cu septembrie anul trecut, prețurile de închiriere au crescut în medie cu 16%, cele mai mari fiind pentru apartamentele cu trei dormitoare, unde chiria medie în septembrie 2022 este cu 100 de euro mai mare decât în ​​septembrie 2021.

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Chiriile pentru apartamente din Iasi au continuat sa creasca in septembrie, iar noi am observat o crestere medie de 5%. Cea mai mare creștere a fost pentru apartamentele cu două dormitoare, unde chiriile au fost cu 8% mai mari decât în ​​august, ajungând la o medie de 399 de euro/lună.

Anul trecut, cea mai mare creștere a fost pentru apartamentele cu trei dormitoare, unde chiriile au crescut cu 20% (400 € în 21 septembrie și 480 € în 22 septembrie).

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Prețurile la toate tipurile de apartamente cerute de proprietarii brașoveni sunt în creștere – cele mai mari fiind de 3 camere, acestea înregistrând o creștere de 10% a prețurilor în septembrie față de august.

În prezent, costul mediu al închirierii unui apartament cu trei camere pentru brașoveni a crescut cu 100 de euro față de aceeași lună a anului trecut.

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Am observat o creștere mai modestă a chiriei în Sibiu – chiriile au crescut cu 2% în septembrie față de august.

O garsonieră a ajuns la 225 de euro (în creștere cu 13% față de septembrie anul trecut), un apartament cu 2 dormitoare a fost de 300 de euro (în creștere cu 11% față de an), iar chiria medie pentru un apartament cu trei dormitoare a fost de 415 de euro ( cu 17% de la an la an).

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

În Timișoara, chiriile pentru apartamentele cu 2 și 3 camere au stagnat, în timp ce chiriile pentru garsoniere au fost cu 5% mai mari în septembrie decât în ​​august.

Comparativ cu anul trecut, prețurile de închiriere au crescut în medie cu 10%, apartamentele cu două dormitoare crescând cel mai mult (+14%).

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Față de august, prețurile chiriilor în toate sectoarele Bucureștiului au stagnat, cu excepția sectorului 5, unde am înregistrat o scădere de 6%. Prețurile medii au crescut cu 13% față de septembrie 2021, sectorul 2 înregistrând cea mai mare creștere (20% de la an la an).

În septembrie 2022, chiria medie în București este de 300 € pentru o garsonieră, 438 € pentru o cameră cu două dormitoare și 542 € pentru o garsonieră cu trei dormitoare. Cele mai mari prețuri sunt în sectorul 1, unde chiria medie pentru 3 apartamente este de 750 de euro, iar cele mai mici sunt în sectorul 5 și 6, unde chiria pentru 3 camere este de 450 de euro.

Cât de mult a crescut chiria în septembrie

Care sunt obligațiile dumneavoastră dacă aveți venituri din chirii, și ce penalități puteți confrunta dacă nu raportați veniturile la ANAF

Care sunt obligațiile dumneavoastră dacă aveți venituri din chirii, și ce penalități puteți confrunta dacă nu raportați veniturile la ANAF

Închirierea este o practică destul de comună în România, mai ales în orașele mai mari cu centre universitare importante sau care oferă mai multe oportunități pe piața muncii, dar veniturile din chirie nu sunt de obicei declarate la Agenția Națională de Impozite (ANAF).
Legislația impune o obligație celor care primesc venituri din închirierea sau subînchirierea bunurilor mobile și imobile. Acestea fiind spuse, oricine închiriază o casă sau o cameră într-o casă ar trebui să raporteze acel venit.
Ghidul de închiriere ANAF ne arată toate obligațiile fiscale și penalitățile pentru nerespectarea acestora, totuși, pentru a nu vă pierde în detalii, în rândurile următoare găsiți elementele esențiale pentru oricine realizează venituri din chirie și dorește să evite problemele cu statul.
Codul fiscal clasifică chiria drept „venituri din folosirea transferului de bunuri”. Venitul din chirii imobiliare este impozabil și trebuie raportat la ANAF. Aceasta nu este o opțiune, ci o obligație legală.
Pentru înregistrarea contractului, proprietarul trebuie să solicite o Cerere de înregistrare a unui contract de închiriere (Formularul 168), care poate fi depusă și electronic prin Spațiul Privat Virtual (SPV) administrat de ANAF.
Principalul avantaj al înregistrării unui contract de închiriere la ANAF este că proprietarii vor putea evacua imediat chiriașii care nu au plătit.
De menționat că înregistrarea contractului și declararea veniturilor din chirie nu sunt obligatorii.
Pentru a declara chiria, proprietarii trebuie să completeze o declarație unică care poate fi depusă online în termen de 30 de zile de la semnarea contractului. Declarația unică este Formularul 212.
După completarea formularului, reveniți la SPV – trebuie să vă creați un cont pentru a trimite o singură retur online și să urmați instrucțiunile. Veți primi un cod prin e-mail, pe care trebuie să îl utilizați în maximum 5 minute. Dacă sunteți mai familiarizat cu e-guvernare.ro, puteți depune și acolo o singură declarație.
Poate părea simplu la început, dar fiți pregătiți să pierdeți ceva timp. Dacă nu ești obișnuit cu platformele digitale complicate ale statului, cred că varianta mai ușoară este să stai la coadă la ghișeu. În plus, aveți opțiunea de a vă depune cererea direct la un punct ANAF din zona dumneavoastră sau pe o rază regională. De asemenea, puteți trimite documente completate.
Orientările ANAF precizează că o cerere de înregistrare a unui contract de închiriere trebuie să fie însoțită de o copie a contractului de închiriere, care se depune la registratura autorității fiscale centrale competente sau prin transmitere electronică la distanță. Coerența copiei cu originalul se realizează de către proprietar prin scrierea mențiunii „ca original” și prin semnătura acestuia.
Cât plătiți – Acordați atenție calculelor impozitului pe chirie
Mulți proprietari refuză să semneze contracte și să încheie acorduri verbale cu chiriașii, deoarece se tem că vor trebui să plătească prea mult statului. Acest lucru se datorează faptului că este legat de chiria brută, sau impozitul este calculat pe venitul net.
Impozitul este de 10%, iar venitul net din chirie al persoanei fizice se calculează după deducerea cheltuielilor forfetare, care reprezintă 40% din totalul cheltuielilor.
Taxele fixe includ:
-uzura bunurilor inchiriate;
-cheltuielile efectuate pentru întreținere și reparații;
-Impozite și impozite pe proprietate plătibile conform legii;
-comisioane angajate de intermediari;
Primele de asigurare plătite pentru transferul activelor utilizate.
Pentru a înțelege mai bine aproximativ cât se plătește din chirie. ANAF ne-a dat exemplul următor.
Chiria lunara mentionata in contractul de inchiriere = 2.500 lei
Venit anual brut determinat = 2.500 lei x 12 luni = 30.000 lei
Comision fixă ​​unică = 30.000 x 40% = 12.000 lei
Venit net anual determinat = 30.000 lei – 12.000 lei = 18.000 lei
Calcul impozit de plătit = 18.000 lei x 10% = 1.800 lei
Exemplul de mai sus ia în considerare dimensiunea maximă pentru care nu sunt percepute plăți CASS. Cei cu un venit net din chirie de peste 30.600 de lei pe an, pragul de 12 salariu minim brut, vor fi obligati si ei la plata unei rate CASS de 10%.
Obligațiile financiare conform Codului fiscal nu se aplică chiriașilor. Acestea fiind spuse, în niciun caz un proprietar nu poate obliga un chiriaș să plătească aceste obligații. Așadar, negociază din start chiria totală în așa fel încât să plătești totul astfel încât să obții profitul dorit lună de lună.

Care este sancțiunea dacă ești prins de IRS?
În cazul în care proprietarul nu își declară veniturile din chirie la ANAF, sancțiunile încep cu plata dobânzilor și penalităților, rezultatul este că obligația de plată este mult mai mare decât declară chiria de la început și se poate realiza, cazuri extreme. sunt duși în judecată pentru evaziune fiscală.
Potrivit orientărilor ANAF, nedepunerea unei „declarații unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de o persoană fizică” până la data stabilită de legea fiscală este sancționată cu amendă de la 50 la 500 lei. Contravenienții pot achita jumătate din minimul amenzii impuse de lege în termen de 15 zile de la data înmânării sau sesizării procesului-verbal, posibilitate pe care anchetatorii au menționat-o în procesul-verbal.”

Georgian Marcu, Green Angel: Loturile de pământ cu autorizații de construire costă cu 50% mai mult

Prețurile terenurilor din București continuă să se aprecieze iar cele mai căutate sunt cele cu autorizații de construire, unde investitorii pot începe să dezvolte proiecte în cel mai scurt timp posibil.

„O parcelă de teren cu autorizație de construire poate fi cu 50% mai scumpă decât o parcelă fără autorizație de construire, în aceeași zonă și cu același potențial. Există investitori care caută un astfel de teren, dar ofertele sunt puține și scumpe, ceea ce va afecta și prețul apartamentelor în viitor”, a declarat Georgian Marcu, agent imobiliar și proprietar al agenției Green Angels.

El a explicat că în București, cele mai atractive investiții sunt proiectele de anvergură cu sute de case. Cu aceeași birocrație, dezvoltatorii au explicat același lucru. “Tendința acum este pentru proiecte mari. Licențiatorii primesc proiecte cu multe unități, nu buticuri. Cele mari pot fi proiectate cu mai multe facilități, cu o parte comercială, precum și grădiniță sau after school. Dar astfel de proiecte pot fi construite platforme industriale sau la periferia Bucureștiului, ceea ce pune presiune asupra infrastructurii capitalei”, a spus Georgian Marcu. Planul orașului București de acum mai bine de 20 de ani este cel mai probabil să fie anulat în cazul PUZ-ului industriei – încă nu există o decizie finală, totuși, mulți aleg să-și construiască vecini apropiați la nivel local, dar nu toate locurile au investiții în infrastructură – fără canalizare, dar există o fosă septică , apa provine nu dintr-o rețea ci dintr-o fântână, iar în cel mai bun caz exista rețea de gaze naturale.

„În București sunt puține investiții în infrastructură, ceea ce pune presiune de dezvoltare asupra zonei înconjurătoare, unde transportul în comun este aproape inexistent, de exemplu la fiecare 40 de minute, oamenii se bazează pe mașini pentru a ajunge la serviciu sau la școli”, a spus Georgian Marcu.

Săptămâna trecută, de exemplu, odată cu începerea școlii, traficul în București a fost extrem de aglomerat, aici venind și oameni care locuiau în apropierea capitalei pentru a-și trimite copiii la școală.

Ratele dobânzilor au crescut peste randamentele medii ale investițiilor, determinând mulți investitori să renunțe la ideea de a cumpăra un apartament pentru închiriere.

„Putem observa deja o scădere a numărului de investitori în sectorul imobiliar, în special cei care intenționează să cumpere o locuință cu un credit bancar din cauza creșterii ratelor dobânzilor. Chiar și cei care au cumpărat în ultimii doi ani speră că proprietatea va putea plăti chiria. sunt și unii oameni care vor avea probleme cu creșterea dobânzilor. Acum depinde unde va ajunge IRCC pentru că, creditele mai noi nu sunt pe ROBOR. Sunt investitori mici care cumpără 1-2 proprietăți, sau alții cu numerar și se gândesc să cumpere pentru a se proteja de inflație. De exemplu, am avut un investitor care a cumpărat cu 1,5 milioane de euro. De asemenea, implică bursa , titluri de stat, testamente și imobile care generează și chirie”, a spus brokerul. El a spus că se așteaptă ca chiriile din capitală să crească în următorii 2-3 ani pentru că „inflația consumă o mulțime de venituri, dobânzile sunt mai mari, iar înlocuirea pentru cumpărare este chiria, iar cererea de chirie va pune presiune pe piață. Există o particularitate a pieței locale – apartamentele de închiriat sunt deținute de investitori mici, mai degrabă decât de fonduri mari de investiții, ca în Occident, iar chiriile nu cresc la fel de mult – iar în SUA, chiriile medii au crescut cu 40% de la începutul anului, care este de aproximativ 5-10% pe an la nivel local. În perioada următoare, ne așteptăm să crească chiriile, iar stocul de apartamente închiriate este scăzut în acest moment.”

Blocarea autorizației înseamnă mutarea cererii către zona de la periferie, unde nu există infrastructură

„Blocarea autorizațiilor de construire de către Primăria Capitalei va duce la o reducere semnificativă a sectorului imobiliar și a numărului de angajați, în timp ce persoanele care caută o locuință fie vor plăti mai mult în București, fie se vor îndrepta spre Ilfov, unde nu există infrastructură pentru a susține cererea”, a spus Antoanela Comşa, preşedintele dezvoltatorului Gran Via România.

“Vom vedea firmele falimentând pentru că nu vor mai deține obiectele de activitate. Un proiect imobiliar implică o serie de alți furnizori – proiectanți, constructori, furnizori de materiale, angajați proprii – contabili. Oamenii se vor repoziționa ei înșiși sau părăsesc țara. Ne uităm la industria aeriană – nu mai au angajați pentru că pe vremea pandemiei lucrurile s-au oprit și angajații s-au repoziționat. Același lucru în imobiliare. Nu este ca o mașină- oprim acum motorul și îl repornim peste doi ani, pentru că oamenii au nevoie de venituri”, a spus  Antoanela Comşa.

Ea a explicat că, dintre angajații Gran Via care au plecat pentru că cele două proiecte nu aveau autorizații de construire, au concediat 11 din 20 de persoane. “Am avut colegi care s-au dus la leasing financiar, contabili, asistenți manageri. Problema este că nici alți dezvoltatori nu au obținut.”

Potrivit unui studiu al Clubului Imobiliar București, din 2019 până în 2021, contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului țării a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, iar pierderea fiscală până în 2026 a fost estimată la 17,2 miliarde lei (3,45 miliarde euro), arătând cea despre București Principalele concluzii ale primului studiu de impact că procesul de autorizare este blocat.

“Mulți oameni au declarat opoziție față de noi dezvoltări- nu vor mai multe blocuri, clădiri. Lumea trebuie să înțeleagă că avem nevoie de forță de muncă în București, avem nevoie de investitori, studenții vin aici să studieze și să rămână. Dacî nu se construiește în București se va face în zonele de graniță – Tunari, Voluntari, Pantelimon, Corbeanca. Vom avea o presiune mare în trafic pentru că nu sunt destule spitale, grădinițe sau școli în aceste zone. Toată lumea va veni cu mașina la București, dar acum ne plângem că nu avem loc de parcare. Vor crește prețurile locuințelor, vor crește chiriile”.

Blocada administrativă și incertitudinea climatului orașului se reflectă și în contribuția directă a construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului Bucureștiului. Deci, dacă 2019 este 14,2%, 2020 este 14% și 2021 este 13,3%.

La nivel național, industriile de construcții și tranzacții imobiliare au fost foarte active în ultimii ani și au contribuit cel mai mult la redresarea economică după impactul pandemiei de Covid-19. Comparativ cu 2019, aceste industrii vor avea cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă (80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (90 miliarde lei) și cel mai mare sold de active imobilizate (44 miliarde lei) în 2021, reflectând cea mai mare investiție. Statisticile arată că, în ciuda unui trend ascendent în toată țara, Bucureștiul a cunoscut o scădere bruscă.

Noul an școlar 2022-2023: Câtă chirie vor plăti studenții în orașele universitare de top

Noul an școlar 2022-2023: Câtă chirie vor plăti studenții în orașele universitare de top

În ajunul noului an școlar 2022-2023, ofertele de închiriere de locuințe în orașe precum București, Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Brașov și Timișoara au crescut, conform platformei de clasificare imobiliară cu 9%.

În același timp, reclamele de închiriere de apartamente se vând mai repede, care mai arată că timpii de închiriere sunt cu 25% mai mici decât anul trecut.

La nivel național, numărul de anunțuri pentru proprietăți de închiriere care au rămas active pe platformă în iulie a scăzut cu 6% față de anul trecut.

Drept urmare, prețurile sunt și ele în creștere – de la creșteri modeste în Iași (+4%) la creșteri semnificative în Cluj-Napoca (+20%).

Mai jos sunt prețurile medii de închiriere pentru unul, două și trei dormitoare chiar acum și evoluția față de aceeași perioadă în 2021.
Dintre orașele analizate, cele mai accesibile garsoniere și apartamente sunt închiriate în Sibiu și Timișoara (200-210 euro pe lună pentru garsoniere și 400 euro pe lună pentru apartamentele cu trei dormitoare).

Bucureștiul și Cluj-Napoca au cele mai mari cerințe de închiriere (290-300 € pe lună pentru o garsonieră și 550 € pe lună pentru un apartament cu trei dormitoare).

Garsonierele pornesc de la 200 € în Sibiu și 300 € în Cluj-Napoca sau București. Spre comparație, pentru costul închirierii unui apartament cu două camere în Cluj-Napoca, puteți închiria un apartament cu trei camere în Sibiu, Timișoara sau Iași.

După Sibiu, Timișoara și Iași sunt orașele cel mai ușor de închiriat, în timp ce la celălalt pol, cele mai scumpe sunt Cluj-Napoca, București și Brașov.

Din iulie 2021 până în iulie 2022, Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mare creștere a prețurilor, cu chiriile pentru garsoniere cu 20%, apartamentele cu două dormitoare cu 13% și apartamentele cu trei dormitoare cu 15%.

Deși cel mai mare oraș universitar este Bucureștiul, Cluj-Napoca rămâne cea mai scumpă piață imobiliară, din punct de vedere al achizițiilor.

București și Brașov au avut a doua cea mai mare creștere medie a chiriei (garsoniere și apartamente) cu o creștere de 11%, urmate de Timișoara cu o creștere de 10%.

În București, creșterile au fost relativ temperate, iar prețurile garsonierelor din Brașov au stagnat, în principal din cauza prețurilor mai mari la apartamentele cu trei camere (+22%) și apartamentele cu două camere (+11%).

Iași, al treilea centru universitar ca mărime după numărul de studenți, a înregistrat cea mai ușoară creștere dintre toate cele șase orașe universitare analizate și rămâne cea mai ieftină piață de închiriere, cu o creștere medie a prețului de doar 4%.

Pe lângă cele două mari care s-au remarcat printre dezvoltările medii de chirie ( garsoniere din Cluj-Napoca – proprietarii au cerut cu 20% mai mult decât anul trecut – și apartamente cu trei dormitoare din Brașov – +22%) Pe lângă creștere, analiza arată că, chiriile din Timișoara au crescut semnificativ pentru a treia oară, chiriile pentru apartamentele cu două dormitoare cu 17% mai mari decât anul trecut. În Timișoara, însă, chiriile pentru garsoniere au crescut cel mai puțin, cu doar 5% față de anul trecut.

Noul an școlar 2022-2023: Câtă chirie vor plăti studenții în orașele universitare de top

Înregistrările active pentru cele mai căutate garsoniere de către studenți au scăzut cu 18% în marile centre universitare ale țării și cu 11% la nivel național, tocmai pentru că au fost închiriate într-o perioadă scurtă de timp în ciuda numeroaselor reclame.

Cluj-Napoca a înregistrat cea mai mare scădere, iar datorită dinamismului segmentului, am observat o scădere cu 34% a reclamelor active în iulie 2022 față de iulie 2021, studiourile înregistrând cea mai mare scădere.

Numărul de reclame active în Sibiu a scăzut și el cu mai bine de un sfert, în special oferta de apartamente cu două camere (-37%) și apartamente cu trei camere (-36%) a scăzut.
Conform unui sondaj recent efectuat de platforma de clasificare imobiliară a peste 5.000 de studenți respondenți din toată țara, 44% au fost interesați să închirieze garsoniere, 38% au fost interesați de apartamente cu două dormitoare și doar 8% au fost interesați de mai mari, cu trei dormitoare. apartamente.Interesat de apartament.

Factorii care determină această distribuție sunt în ordinea importanței: bugetul disponibil, distanța față de universitate, nevoia de intimitate, nevoia de socializare, utilizarea transportului public, confort, utilități și curățenie.

Potrivit sondajului menționat anterior, studenții care au început să caute să închirieze au declarat că nu au opțiunea unei rezidențe – 16%, 81% au ales această variantă pentru cazare mai confortabilă.

71% dintre studenții chestionați sunt susținuți pe deplin de părinți, în timp ce 21% se bazează pe propriul salariu și doar 6% primesc burse de la colegii.

Aproape 41% dintre respondenți sunt dispuși să ofere o chirie de până la 200 de euro pe lună, 34% au un buget între 200 și 300 de euro pe lună, iar doar 10% își permit mai mult de 300 de euro pe lună.

Cel mai important lucru la ceea ce se așteaptă de la proprietari este să ofere un preț corect, un comportament neintruziv al proprietarului, răspunsul acestuia la îmbunătățirile care ar trebui aduse spațiului și la semnarea unui contract de închiriere. De asemenea, 40% consideră că este important ca proprietarii să accepte plățile online ale chiriei.

Când vine vorba de locuințe, așteptările studenților sunt modeste – în primul rând, trebuie să fie curată, amplasată într-o clădire cu vecini rezonabili și funcțională, dar sunt importante și mobilierul și electrocasnicele și costurile reduse de întreținere (în ordinea importanței).

În ceea ce privește nivelul de confort pe care îl oferă o locuință, este important pentru 76% dintre respondenți că nu necesită renovare, având încălzire proprie (61%), compartimentări despărțitoare eficiente (54%), mobilier modern și de calitate (51%) %) , dar și bucătării închise (48%), lumină naturală (45%) și spații deschise precum balcoane, terase sau grădini (34%) sau balcoane închise (20%).

Majoritatea studenților preferă să închirieze pe perioadă nedeterminată (45%), în timp ce 22% preferă contracte fixe de peste 12 luni și 19% contracte fixe de până la 12 luni.

Potrivit datelor disponibile pe platformele de publicitate imobiliară, printre cele mai importante șase orașe universitare din țară, singura creștere a numărului de anunțuri pentru locuințe închiriate în acest an a fost pentru apartamentele cu două dormitoare din Timișoara (+16%), Iași (+ 8%), București (+7%) și apartamente cu trei dormitoare în Timișoara (+13%) și București (+9%).

Reguli privind impozitul pe proprietate. Ce se va întâmpla în 2023 și cât vom plăti

Reguli privind impozitul pe proprietate. Ce se va întâmpla în 2023 și cât vom plăti

Deloitte a spus în analiza sa că taxele imobiliare se vor modifica din 2023, așa că modificările cheie includ creșteri ale cotelor de impozitare pentru clădirile rezidențiale și nerezidenţiale, precum și ajustări ale valorii impozabile la care se aplică acele rate.

Prin urmare, analiza arată că diferențele fiscale sunt eliminate în funcție de tipul de proprietar (fizic sau juridic).

Revizuirea sistemului de taxe pe construcții este unul dintre principalele obiective în domeniul politicii fiscale întreprinse de România prin Programul Național de Redresare și Recuperare (PNRR).
Mai jos este analiza noastră a noilor reguli privind impozitul pe proprietate.

Potrivit PNRR, reforma fiscală a României trebuie să includă măsuri de aliniere a valorii impozabile cu valoarea de piață.

În plus, Fondul Monetar Internațional (FMI), printr-un raport lansat în iunie anul acesta, a făcut o serie de recomandări autorităților chineze pentru creșterea veniturilor din impozitul pe proprietate.

Aceste măsuri includ aplicarea cotelor de impozitare la valoarea de piață a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale și includerea prețurilor terenurilor în valoarea impozabilă a clădirilor – o măsură logică, deoarece valoarea clădirilor este împărțită doar artificial de valoarea terenului.

Din acest obiectiv și recomandările raportului FMI, guvernul a introdus o nouă metodă de calcul a impozitului pe clădiri, aplicabilă în 2023, în reglementările de modificare a Codului Fiscal adoptate în această vară.

Deși există încă o oarecare ambiguitate cu privire la modul în care se va aplica, pare sigur că va exista o creștere sau, în circumstanțe excepționale, cel mult aceeași taxă ca în 2022.
În prezent, există cote maxime de impozitare – 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale – iar autoritățile locale pot aplica pentru cote mai mari, dar nu pot depăși 50% din maxim.

Începând de anul viitor, impozitul pe construcții va fi diferențiat doar în funcție de natura imobilului, cota minimă de impozitare va fi majorată, iar pragul maxim nu va mai fi stabilit.

Cota minimă de impozitare este de 0,1% pentru clădirile rezidențiale și de 0,5% pentru clădirile nerezidențiale. Prin urmare, cota de impozitare va fi la discreția autorității locale, iar fiecare autoritate locală din țară poate alege cota de impozitare în funcție de propriile nevoi.
În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri variază în funcție de tipul de proprietar și de natura clădirii.

Mai exact, pentru clădirile de locuit aflate în proprietatea persoanelor fizice, valoarea se calculează pe baza suprafeței acestora, tipului clădirii și a anumitor coeficienți prevăzuți de legislație.

Pentru persoanele juridice, indiferent de tipul imobilului, valoarea se determină pe baza devizului final al lucrării de construcție, a prețului de achiziție sau a valorii raportului final de evaluare emis de un evaluator autorizat.

De anul viitor, indiferent de tipul de proprietar sau de natura imobilului, valoarea impozabilă a imobilului va fi determinată pe baza datelor cuprinse într-un studiu de piață administrat de Uniunea Națională a Notarilor din România, cunoscută și sub denumirea de „Grila Notarială”. “.

În plus, valoarea imobilului se va adăuga la valoarea terenului pe care se află imobilul, extras din același studiu.

Prin excepție, în cazul în care valorile acestor studii sunt mai mici decât valorile actuale, din baza de date a autorității locale, respectiv, valorile determinate conform normelor de construcție de locuințe în vigoare la 31 decembrie 2022, taxa 2023 va fi calculate ţinând cont de valorile mai mari .

Prin urmare, în principiu, taxa pe clădiri va crește pentru persoanele fizice și juridice începând cu anul viitor și doar în anumite cazuri excepționale, va rămâne neschimbată față de 2022.
De exemplu, în București, apartamente rezidențiale cu trei dormitoare construite în zona stației de metrou Politehnica după 2011, dacă se aplică aceeași cotă de impozitare de 0,1% efectivă anul acesta, taxa va fi majorată cu 50 de puncte anul viitor. %, de la 250 lei pe an la aproximativ 375 lei, folosind valoarea de la notar.

Dar o estimare exactă poate fi făcută doar odată ce cotele de impozitare care se aplică în 2023 sunt anunțate.

Pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri, taxa pe clădiri va crește, dar în cazul clădirilor comerciale, taxa este de obicei un cost transferat către chiriaș.

În concluzie, așteptarea deciziei fiecărei autorități locale cu privire la cotele de impozitare și raportarea proprietăților imobiliare către un notar public pentru a determina costul estimat al impozitului din 2023.

Impactul fiscal al noilor măsuri fiscale asupra veniturilor personale din chirie

Impactul fiscal al noilor măsuri fiscale asupra veniturilor personale din chirie

O inovație legislativă importantă adusă de Decretul nr. 1. 16/2022 are ca scop modificarea modului de calcul al impozitului pe venitul din chirie.

Mai precis, a fost eliminată cota forfetară de 40%, ceea ce ar avea ca rezultat o creștere a impozitului pe venitul din chirie.
În anul 2022, dacă o persoană fizică închiriază un apartament și încasează un venit anual din chirie, de exemplu, de 10.000 lei, va datora impozit, calculat astfel:

10% * (10.000 lei – 40% * 10.000 lei) = 600 lei

Regulile fiscale permit o deducere de 40% din veniturile din chirie.

Începând cu veniturile aferente anului 2023, se elimină posibilitatea deducerii acestor cheltuieli din venitul brut.
Deci dacă ne referim la aceleași date, pentru 2023 impozitul va fi de 10% * 10.000 lei = 1.000 lei.

Înapoi la Declarația de contract de închiriere a ANAF. Contribuabilul este obligat să înregistreze contractul semnat de ambele părți, cu excepția veniturilor obținute din cedarea folosinței bunurilor sale personale, pe lângă veniturile din chirie și veniturile din închirierea camerelor situate într-o reședință deținută de persoana fizică pt. scopuri turistice. Notifică Autoritatea Fiscală Competentă a părților și modificările ulterioare ale acestora prin transmitere electronică la distanță în cel mult 30 de zile de la data finalizării/generării modificării.

Această regulă se aplică de la 1 ianuarie 2023 pentru contractele de închiriere.

Procedurile pentru aceste prevederi privind declarațiile de contract se aplică prin ordin al directorului de gestiune fiscală de stat.

Chiriile garsonierelor din Cluj-Napoca ajung la 300 de euro pe lună, mai mare decât media de 280 de euro pe lună în București.

Chiriile garsonierelor din Cluj-Napoca ajung la 300 de euro pe lună, mai mare decât media de 280 de euro pe lună în București.

În Cluj-Napoca, cele mai mari chirii sunt pentru garsoniere, în timp ce în Cluj și București, cele mai mari chirii sunt pentru apartamentele cu două dormitoare.

Când vine vorba de apartamente cu trei dormitoare, capitala conduce, potrivit ultimului raport al platformei Imobiliare.ro, cu cifre aferente trimestrului II 2022 (aprilie-iunie). În această perioadă, aproximativ 68.400 de vizitatori au venit pe site-ul menționat mai sus pentru a căuta locuințe de închiriat pe portal, o creștere de 11% față de un interval similar din 2021. Deci, în București, chiria medie pentru un apartament cu o cameră este de 280 de euro pe lună, două camere sunt 430 de euro pe lună, iar trei camere sunt 600 de euro pe lună.

Capitala țării este urmată de Cluj-Napoca, unde proprietarii cer 300 de euro pe lună pentru o garsonieră, 430 de euro pe lună pentru o cu două dormitoare și 550 de euro pe lună pentru un apartament cu trei dormitoare. Din cele nouă orașe mari analizate de Imobiliare.ro, cele mai accesibile locuințe de închiriat se găsesc în Oradea, cu prețuri medii lunare de 160 de euro pentru apartamentele cu un dormitor, 250 și 320 de euro pentru apartamentele cu două dormitoare și 600 euro pentru trei camere.

„În ceea ce privește prețurile solicitate pentru apartamentele disponibile spre închiriere, în trimestrul II al anului 2022, în Cluj-Napoca, Constanța și Oradea, se poate observa că față de ultimele trei luni, alte Curba de creștere este vizibil mai abruptă în orașele mari. Pe de altă parte, în ciuda creșterii pretențiilor proprietarilor în perioada de analiză în București, Iași, Brașov, Craiova, Sibiu și Timișoara, dar curba de creștere este mai netedă”, se arată în raport.

Potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro, prețul mediu cerut pentru un apartament în Cluj-Napoca în ultimul trimestru a fost de 8,3 euro pe metru pătrat, în creștere cu 16,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Al doilea cel mai mare preț de închiriere a fost Bucureștiul (7,9 euro pe metru pătrat disponibil, în creștere cu 5,3%), urmat de capitala Iași (7,1 euro pe metru pătrat, în creștere cu 7,6%), cu Brașov (7,1 euro pe metru pătrat, în creștere cu 10,9%) și Constanța (7,1 euro pe mp, în creștere cu 12,7%), urmată de Timișoara (6,5 euro pe mp, în creștere cu 4,8%), Craiova (5,8 euro pe mp, în creștere cu 3,6%), respectiv echivalent cu Sibiu (5,8 euro pe mp, cu 11,5). %) și Oradea (5,2 euro pe mp, în creștere cu 4%).

Chiriile garsonierelor din Cluj-Napoca ajung la 300 de euro pe lună, mai mare decât media de 280 de euro pe lună în București.