Dezvoltatorul imobiliar One United Properties a achiziționat o clădire de birouri în București printr-o tranzacție evaluată la 9,5 milioane de euro.
Compania imobiliara romana One (simbol bursier One) a finalizat achiziția Turnului Eliade, o clădire de birouri situată pe Bulevardul Mircea Eliade nr. 18, în apropierea municipiului One Floreasca, dezvoltat pe o parcelă de 2,9 hectare pe care se află fosta fabrică Automatica.
Complexul are o parte de birouri – One Tower, trei turnuri rezidentiale – One Mircea Eliade si o zona comerciala – One Gallery (fosta fabrica Ford).
„Suntem interesați de oportunități de achiziție în proprietăți cheie ale portofoliului nostru și recenta noastră majorare de capital ne permite să continuăm aceste planuri. Turnul Eliade este situat ideal lângă One Floreasca City, poate cea mai dorită locație din București astăzi. Pe termen scurt în interior, Turnul Eliade va servi drept clădire de birouri în portofoliul nostru de birouri corporative, dar pe termen mediu și lung vom analiza cea mai bună utilizare a proprietății”, a declarat Victor Căpitanu, Co-CEO One United Properties.
Turnul Eliade are o suprafață de construcție de circa 10.000 de metri pătrați și un teren de 4.224 de metri pătrați, cu un total de 10 etaje și o parcare supraterană. Aproximativ 50% sunt în prezent închiriate.
Pe lista celor mai scumpe cartiere din București, Floreasca-Dorobanti ocupă locul trei, cu un preț mediu de 2.280 de euro pe metru pătrat. Kiseleff-Aviatorilor s-a clasat pe primul loc, iar Herăstrău-Nordului pe locul doi. Cu străzi numite după compozitori este ușor de recunoscut, cu blocuri de apartamente cu trei și patru etaje, zone mari de parcuri recuperate ilegal și blocuri noi de sticlă ce au vedere către lac, Floreasca este în prezent o zonă plină de viață, un teren de vânătoare cu cerbi în retragere, este potrivită pentru investitorii imobiliari. În urmă cu 100 de ani, aici în Floreasca locuiau turmele de oi. Aceeași Floreasca, construită tot pe două buncăre pentru fabricarea cărămizilor, este un ghetou pentru săracii din Micul Paris. Istoria Cartierului Grădina Rezidențială și povestea Cartierului Cerșetorilor Prințului, mai jos.
Floreasca, inițial o moșie întinsă, cu livezi și grădini nesfârșite; cartierul are case foarte scumpe, arhitectură neoromânească, doar funcționari de rang înalt în perioada interbelică, și colibe și bolnavi de tuberculoză lângă buncăr. Floreasca, un model de arhitectură socialistă și urbanism aerisit în anii 1950 și 1960. Floreasca, zgârie-nori, ambuteiaje pe Calea Floreasca, apartamente exclusiviste cu vedere la lac, cluburi de noapte 24/7, cluburi interesante și kickback-uri ilegale. O cipură cu mai multe fațete, un cartier somnoros și scump din București este mereu ocupat să schimbe și să o ducă în toate direcțiile.
„Vacile din Floreasca tulbură liniștea cetățenilor zi și noapte, cu behăit de oi și lătrat de câini” În 1930, Floresca era Cenușăreasa Bucureștiului. În ceea ce privește buncărele din apropiere, locuitorii au menționat: “În timpul verii anului trecut a poposit în groapa din vecinătatea locuințelor o turmă foarte numeroasă de oi. Prezența lor într-un cartier populat constituie un permanent focar de infecție și de boli – pe lângă că tulbură în tot cursul zilei și chiar al nopții liniștea cetățenilor prin zgomotul produs de behăitul oilor și lătratul continuu al câinilor”, A.N.I. C, Fond Ministerul Muncii, dosar 83 din 1930, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină, Parcelarile Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine”, Editura Asociația Zona, 2021.
Floreasca din secolul al XVII-lea, moșia boierului Florești, sunt mândri că dețin „Sângele lui Dracula” Comunitatea este situată de ambele părți ale Căii Floreasca, lungă de 4,6 km. Începe pe șoseaua Ștefan cel Mare (în sud) și se termină pe șoseaua Pipera (în nord). În prezent, Barbu Văcărescu și Calea Floreasca sunt artere de trafic intens, ambuteiajele apar oricând și oriunde. Comunitatea a fost numită după moșia care a aparținut familiei domnului pământeni Florescu. În ținutul Floreștilor a apărut Drumul Plăcintei către Piața Bucureștiului, care ar putea fi un nume foarte atrăgător pentru cei care se gândesc să-și plimbe câinii în București. La inceputul secolului al XVII-lea, în vecinătatea a ceea ce este astăzi, se afla satul Floresti, împărțit în trei: Floreștii de Jos, unde se află MânăstireaCernica, Floreștii de Mijloc si de Sus.
Începutul secolului al XX-lea: Floreasca, o comunitate nesănătoasă cu o mortalitate ridicată din cauza tuberculozei
La începutul secolului al XX-lea, Asociația Națională pentru Locuințe Ieftine (1908-1948) și-a propus să îmbunătățească condițiile de viață ale muncitorilor din București și a început să le construiască case și utopii în tot Bucureștiul după principiile orașului-grădină socialist, idee inspirată din marile orașe ale Europei.
Așa apare în Floreasca “Parcelarea Cornescu, locuințe pentru funcționarii României Mari și debutul edificării celui mai mare cartier pentru funcționari”. “Zona Tei-Floreasca era unul dintre cele mai insalubre cartiere din București, afectată de epidemia de tifos și holeră, fără lucrări edilitare și cu o mortalitate ridicată cauzată de tuberculoză”, Andrei Răzvan Voinea, “Idealul locuirii bucureștene: familia cu casă și grădină, Parcelările Societății Comunale pentru Locuințe Ieftine”, Editura Asociația Zona, 2021.
Lotul Cornescu din Floreasca, opera arhitecților Dimitrie Mohor și Ion D. Trajanescu, cu case în stil neoromânesc destinate funcționarilor înstăriți. Până în 1927, Societatea Comunală a construit aproape toate casele din subdiviziunea Cornescu după planurile arhitecților Dimitrie Mohor și Ion D. Trajanescu. Cei doi au proiectat casele de pe străzile Dobrota, Urechescu și Bănciulescu în stil neoromânesc, “folosind elemente caracteristice precum foișoarele, cerdacele sau ancadramentele ferestrelor în stil trilobat”.
“București, orașul nostru haotic, de un haos balcanic și mediocru, de o ticăloșie mică” “Pe Calea Floreasca, în proximitatea parcelării, sunt de remarcat două imobile construite de arhitectul G. M. Cantacuzino, și anume blocul de locuințe pentru funcționarii Băncii Chrissovelloni (1922) și Vila Florica Policrat, imobil astăzi de nerecunoscut din cauza recondiționării cel puțin neinspirate”, sursa Răzvan Voinea.
De ce s-a numit parcelarea Cornescu? Și de ce primele străzi poartă nume de familii de boieri?
Ultimul proprietar Florescu al moșiei Floreasca a fost Alexandru Emanoil Florescu (1822-1907), un important om de stat care i-a fost apropiat domnitorului Alexandru Ioan Cuza. După ce aristocratul Florescu a divorțat, moșia a revenit în cele din urmă fostei sale soții Elena Cornescu, care a vândut lotul pentru a pune bazele inimii comunității Floreasca. Elena Cornescu a înstrăinat mici parcele la ieșirea din Șoseaua Herăstrău (azi Calea Dorobanți). Numele străzilor erau direct legate de membrii familiei: strada Manu – devenită ulterior Banul Andronache, strada Cornescu și strada Rosetti-Bălănescu. Aceasta din urmă se referă la cele două fiice ale Elenei, Zoe și Eliza Cornescu, căsătorite cu Rosetti și Bălănescu. După moartea Elenei Cornescu, în 1916, moșia a intrat în proprietatea Băncii Chrissovelloni, care a vândut-o pe bucată în 1922. Cea mai mare parte este achiziționată de două societăți ecvestre, care vor construi fiecare un hipodrom.
Pe groapa din Ștefan cel Mare s-a ridicat un hipodrom, apoi Stadionul Dinamo, cu ”echipa din groapă” “Groapă cea mare era era chiar pe șoseaua Ștefan cel Mare și pe locul ei a apărut hipodromul TRCOB, pe locul căruia s-a construit Stadionul Dinamo, cu “echipa din groapă”. Goapa mai mică, intrată în legendă, se găsea pe malul lacului și a devenit mahala de proastă faima. Aici au construit comuniștii cartierul de mini-blocuri. Pe locul gropii, ale cărei pante se păstrează și azi, a fost amenajat Parcul Floreasca, cu patinoarul; pe muchia ei sudică au fost edificate cele șase locuri-turn din strada aviator Protopopescu, totul formând un proiect urbanistic de mare mândrie pentru regimul Dej”, sursa meremet.ro. Meremet (acțiunea de a drege, de a cârpi o casă, un zid, n,n) este un proiect care și-a propus cartografierea istorică a Bucureștiului.
Dezvoltarea Uzinei de Asamblare Ford, Spitalul Clinic de Urgență și Lacul Floreasca, un proiect de amploare în perioada interbelică Bucureștiul este un contrast puternic și se modernizează. În 1935 s-a deschis uzina de asamblare Ford Română S.A.R., prima linie de asamblare Ford de mare amploare din Europa de Est; sub comunism, fabrica Mihaiwang unde lucram și eu a fost transformată într-o fabrică de automate. Hala Fabricii Ford a fost construită în stil modernist și este trecută pe lista monumentelor istorice. Prima mașină asamblată la Floreasca a fost modelul V8-48 Fordor, hatchback cu patru uși, model american din 1935. Despre Regele Mihai am scris aici, muncitor necalificat la o fabrică Ford, aici: Știați că Ford este la București? Mașina sirenei și alte „războaie între orașe”, în fața Palatului Elizabeth În 1934 s-a deschis Spitalul Clinic de Urgență București în ceea ce era atunci clădirea Salvării. În 1936, pe râul Correntina, a fost construit lacul Floriasca, care se întinde pe 70 de hectare, în cadrul unui proiect hidraulic de amploare sub domnia Regelui Carol al II-lea al României. Lacul Floreasca face parte din Districtul Lacurilor Capitalei și este legat de Lacul Herăstrău și Lacul Tei prin două ecluze.
1954: clădire socialistă; apartamente joase înconjurate de spații verzi pentru activiștii de partid și muncitorii cheie Începând cu 1954, regimul comunist a ridicat 100 de blocuri în Floreaska, dintre care majoritatea erau clădiri joase (patru etaje), în principal pentru numele partidelor care conduc muncitori, securiști și eșalonul doi pentru a primi misiuni. Celebra groapă de gunoi Floreasca a fost curățată.
Floreasca, una dintre zonele cele mai înverzite ale orașului București, subiect de scandal cu procese de corupție “Floreasca este renumită de la începuturile configurării sale urbane (de aproximativ un secol) ca fiind una dintre zonele cele mai înverzite ale orașului. Noul cartier socialist se prevalează de acest microclimat de excepție – o zonă urbană unde natura se invită abundent în oraș, spre bunăstarea celor care vor locui acolo (.. ) Vegetația, în general, și parcurile, în special ocupă un rol important în orașul socialist, indiferent de momentul ideologic. În anii realismului socialist, natura urbană este privită în primul rând ca un element ideologic”, Carmen Popescu, Tranziția Arhitecturii Urbane, Revista Arhitectura-1906.
Cartierul Floreasca, adăpostește Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România În 2013, la Floreasca a fost inaugurat Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, are 137 de metri lungime, 37 de etaje și găzduiește sediile mai multor companii. În același an au fost finalizate primele lucrări de construcție la Lacul Floresca One, unul dintre cele mai exclusiviste ansambluri rezidențiale din regiune, un complex cu vedere panoramică asupra Lacului Floresca. Apoi a venit complexul One Floreasca City și clădirea de birouri One Tower. Proiectul, care va începe producția în 2021, este construit pe platforma industrială originală a fabricii Ford.
Comunitatea Floreasca, spatiu verde abandonat ilegal. „Salvați parcul Verdi” În ultimii ani, spațiile verzi din Floreasca au fost abandonate ilegal și au făcut obiectul a numeroase scandaluri legate de corupție. Până acum au fost construite doar două dintre cele nouă spații verzi dobândite în 2010 printr-un titlu de proprietate anulat definitiv de instanță în schimbul unui teren viran în Dobroiești; unul la strada Rahmaninov 50-70 și unul la strada Chopin 15A. Grupul de Inițiativă Civică Floreasca îi cere primarului Sectorului 2 să demoleze blocuri care au fost ridicate pe spațiu verde. Campania grupului de advocacy Cartierul Floreasca pentru salvarea Parcului Verdi și combaterea sub-recesiunilor ilegale. Cetăţenii doresc să păstreze spaţiul verde dintre blocul din cartierul Floreasca şi parc pentru a menţine caracterul rezidenţial al cartierului şi pentru a crea un centru cultural comunitar. „Parcul Verdi a fost distrus și vândut în schimbul unor investiții imobiliare nebune”.
Zona de Centru-Vest a Bucureștiului a urcat în vârful centrelor de birouri cu 579.600 mp de stoc, conform cifrelor reale, Floreasca – Barbu Văcărescu are un total de 569.700 mp de spații de birouri. Consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Equinox.
În al doilea trimestru al anului 2022, în București a fost livrată o singură clădire de birouri: a doua fază a proiectului AFI Tech Park în zona Centru-Vest de 25.000 de metri pătrați, iar stocul de spații de birouri moderne din București a ajuns la 3,3 milioane mp.
Pe locul trei se află zona Dimitrie-Pompeiu cu 440.700 de metri pătrați de birouri, iar pe locul patru se află zona Centru cu 405.500 de metri pătrați. Cel mai mic stoc de birouri rămâne în estul (51.100 mp) și sudul (41.800 mp) Bucureștiului.
De altfel, zona de Centru-Vest a fost și cea mai căutată zonă de chiriași în acest an, atrăgând aproximativ un sfert din cerere, urmată de zona Floreasca – Barbu Văcărescu, care a reprezentat aproximativ 21 la sută din totalul tranzacțiilor de spații de birouri. Alte zone de interes pentru chiriași sunt CBD și Centru, în timp ce nu există tranzacții de închiriere în Vest și Sud.
În perioada aprilie-iunie 2022 analizată de Cushman & Wakefield, companiile au tranzacționat 75.800 mp de spațiu, rezultând o creștere cu 32% a suprafeței totale închiriate în prima jumătate a anului față de aceeași perioadă a anului trecut la 156.600 mp.
Ponderea comenzilor noi (excluzând reînnoirile/renegocierile contractelor existente) a rămas neschimbată în prima jumătate a anului, reprezentând 66% din totalul tranzacțiilor față de 59% în prima jumătate a anului 2021, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra postului vacant. rata de neocupare a scăzut la 14,9%, în timp ce 12,6% din clădirile de clasa A sunt neocupate, iar 22,7% din clădirile de clasa B sunt goale.
Chiriile de referință din București au crescut ușor în al doilea trimestru, ajungând la 19 euro/mp/lună în CBD, prima creștere după șase trimestre de 18,5 euro/mp/lună. În alte subpiețe din București, cunoscute ca centre de birouri importante precum Centru și Floreasca – Barbu Văcărescu, tendința ascendentă este probabil să continue până la sfârșitul anului.
Mădălina Cojocaru, agenție de birou partener Cushman & Wakefield Echinox: „Dezvoltatorii de birouri din București sunt foarte atenți la ceea ce se întâmplă la nivel de primărie pentru că vor să investească, dar nu au o idee clară la ce să se aștepte . Unii dezvoltatori fie au deja teren, dar nu pot autoriza, fie doresc să cumpere teren pentru o nouă investiție, dar este greu să iei o decizie din cauza incertitudinii constante din jurul PUZ.” În prezent, suprafața totală a proiectelor aflate în construcție în București se ridică la 134.000 de metri pătrați și se preconizează a fi finalizată în 2022 și 2023, ceea ce este mult sub nivelul mediu al livrărilor din ultimii ani, în principal din cauza blocării PUZ-ului. , situația complexă, care este foarte dificilă în ultimele 12 luni, foarte puține proiecte au primit autorizații de construire.
One Cotroceni Park II, U-Center II sau Equilibrium II este unul dintre cele mai importante proiecte care urmează să fie livrate până la sfârșitul anului 2023.
Moment de groază al lui Gheorghe Turda! Marele artist a fost aproape de moarte acum câțiva ani. Acum a făcut o serie de remarci șocante despre acel moment deosebit de dificil din viața lui. Este unul dintre cei mai populari cântăreți de muzică populară din România, dar a trecut și prin momente extrem de grele în viață.
În 2015, George Turda a suferit un accident vascular cerebral pe scenă, dar a fost salvat de medici de la Spitalul de Urgență Floreasca din Capitală.
Dar acesta nu a fost singurul moment în care iubitul artist a fost la un pas de moarte. A avut și experiențe supranaturale, abia scăpat de „ghearele morții”, în cuvintele sale. Invitat la Antena Stars, Gheorghe Turda detaliază pentru prima dată copilăria sa defectuoasă și momentele grele prin care a trebuit să treacă în viață. În copilărie, mergea cu bicicleta 36 de kilometri până la profesorul său de canto, care îl pregătea pentru facultate. Averea familiei sale a fost luată de comuniști, așa că Gheorghe Turda trăia în sărăcie la vremea aceea, iar părinții lui au fost nevoiți să facă multe sacrificii pentru a-i obține o educație.
„Când am ieșit din ghearele morții, l-am văzut pe Dumnezeu” Cântărețul a vorbit și despre o tragedie uriașă pe care a trăit-o când se afla în Statele Unite în urmă cu câțiva ani.
Acesta ar putea fi un incident destul de grav, întrucât Gheorghe Turda abia reușește să vorbească despre subiect. El recunoaște că i-a fost greu „să ieși din ghearele morții”, dar în cele din urmă a văzut chipul lui Dumnezeu și a mamei sale.
„Am trecut printr-o călătorie dificilă și mulțumesc lui Dumnezeu și mamei exacte pe care am trecut și nu mai vreau să-mi amintesc încercările care mi-au marcat viața. Când am ieșit din ghearele morții, am văzut chipul lui Dumnezeu și al mamei mele”, aceasta este mărturisirea uimitoare a lui Gheorghe Turda.
Dezvoltatorul imobiliar One United Properties (BSE: ONE) a anunțat pe 3 august că a încheiat o majorare de capital și a strâns 253,7 milioane de reale. Procesul constă în două etape: în prima etapă, acționarii existenți subscriu în baza dreptului de prim refuz, iar în a doua etapă, noi investitori participă la plasamentul privat. Prețul final pe acțiune pentru ambele faze a fost stabilit la 1,25 lei. „Suntem încântați de rezultatul majorării de capital – cea mai mare vreodată pentru un emitent listat și de succesul nostru în a ajunge la noi investitori și companii într-un context global provocator. Mulțumim tuturor acționarilor existenți și noi pentru încrederea în planul nostru de dezvoltare. Strategia noastră pentru următoarele 12 luni rămâne ambițioasă, concentrându-se pe opt noi oferte. Aceste noi acorduri vor sprijini conducta de dezvoltare a companiei pentru următorii șase până la opt ani. Sectorul de dezvoltare imobiliară din România este încă semnificativ în urmă față de piața europeană, dar continuă să arate perspective bune pentru următorii câțiva ani, iar în prezent ne aflăm într-o poziție de lider, permițându-ne să generăm profituri maxime pentru acționarii noștri pentru o vreme de acum încolo. ”, a anunțat co-CEO al One United Properties, Victor Căpitanu.
Fondurile strânse vor sprijini strategia de creștere a One United Properties, permițând companiei să valorifice noi oportunități de pe piață. Noile fonduri vor fi prioritizate pentru investiții în noi dezvoltări rezidențiale situate în principal în București. Compania își propune să investească fondurile în zece noi dezvoltări.
În iulie 2022, primele acorduri au fost semnate în două locații din București. Dezvoltările care vor fi construite pe aceste terenuri sunt One City Club din Sectorul 2 al Capitalei, care va contine in jur de 200 de apartamente low-cost înălțimea clădirii, și One Herastrău City din Sectorul 1 al Bucureștiului, unde One United Properties are în plan să construiască șapte. clădiri înalte. Acordurile pentru restul de opt noi dezvoltări sunt de așteptat să fie semnate în următoarele 12 luni. La 31 mai 2022, One United Properties a prevândut 84% din viitoarele sale unități rezidențiale de dezvoltare, programate să primească între 2022 și 2023: Floreasca Vista, Timpuri Noi, Parcul Verdi, Modrogan, Peninsula și Parcul One Cotroceni. Drept urmare, compania va primi 163,6 milioane de euro de la clienți în următoarele 18 luni, conform datelor disponibile la 31 mai 2022. Pe 22 august 2022, One United Properties va raporta rezultatele financiare pentru prima jumătate a anului 2022, inclusiv cifrele de vânzări actualizate pentru prima jumătate a anului.
Această operațiune este a cincea majorare de capital pentru One United Properties. Totodată, aceasta este cea mai mare majorare de capital făcută vreodată de un emitent deja listat la Bursa de Valori București, venitul fiind folosit pentru dezvoltarea companiei. Prima operațiune de majorare a capitalului a fost condusă de BRK Financial Group, Raiffeisen Bank International și UniCredit au acționat în calitate de contabili în comun, iar Swiss Capital a acționat în calitate de contabili în comun pentru plasamente private. One United Properties este un important investitor imobiliar și dezvoltator de proiecte sustenabile rezidențiale, de birouri și cu utilizare mixtă în București, România. One United Properties este o companie inovatoare dedicată accelerării adoptării practicilor de construcție pentru clădiri eficiente energetic, durabile și sănătoase. Toate clădirile companiei sunt certificate pentru excelență în durabilitate, eficiență energetică și sănătate, iar dezvoltatorul a câștigat premii la numeroase evenimente și conferințe în domeniu.
One United Properties este primul dezvoltator imobiliar român care a primit premiul global „Best Sustainability” la International Property Awards 2019-2020. Compania este listată la consiliul principal al Bursei de Valori București sub simbolul ONE și acțiunile sale sunt incluse în mai mulți indici BET și STOXX, indicele FTSE Russell Global All-Cap, care urmărește cele mai lichide acțiuni din lume, precum și Indicele FTSE EPRA Nareit EMEA Emerging, Indicele urmărește evoluția companiilor active în sectorul imobiliar de pe piața emergentă.
Îmi pare rău când se întâmplă asta. Unii au devenit centrul vieții din Beijing, iar dispariția lor lasă un gol. De asemenea, îmi pare rău că nu am încercat să construim și să păstrăm tradițiile, locurile. Ca la Viena, de exemplu, fiecare cofetărie de aici are sute de ani, iar rețetele sunt păstrate și transmise. Viena este doar un exemplu convenabil, ceea ce este cazul în aproape toate țările.
Nu știu ce face ca unele locuri să reziste și altele nu, și nu vreau să știu, trebuie să existe o explicație, sigur că oamenii știu mai bine când decid să închidă, dar a trecut sub ultimele luni de viața mea
Rue du Pain- în Floreasca, primul loc in București , baghetele sunt baghete, pâinea buna, ouăle de somon sunt ouăle de somon, unul dintre primele locuri cu cafea bună și vibe de oraș din afară. Cozonacul bun, da, deși nu cumpăr foarte des de la ei. Sunt acolo de atât de mult timp încât am fost șocat să aud că se închide. Și este mereu plin. Rue du Pain a schimbat la propriu toată zona, pentru că nu s-a întâmplat nimic în Place Floreasca înainte de a se deschide, acum este plin de restaurante, baruri, magazine, de toate, multe dintre ele au devenit și simbolice. Dacă îmi amintesc bine, aveau și un brutar francez, sau un brutar care a fost educat în Franța. De asemenea, au cea mai bună granola din oraș.
Pravălescu – o, un alt pionierat. La București aduc carne mai întâi de mangaliță, care are cel mai bun parizer, și pui de Shanghai, chiar și fiica mea care nu mănâncă carne a mâncat-o (cred că subiectul meu a fost greșit, dar reformulat prea complicat). Și prăjiturile acelea pe care nu te poți opri din mâncat. Și fasole la cuptor. Și nici măcar nu știu. Au deschis și un bistro, cred că chiar înainte de pandemie s-au mutat într-un spațiu mai mare, dar aici s-a rupt ceva și s-a închis.
Bistro Forager de la Grain Trip- Aici, cred că conceptul este un pic neplăcut pentru noi, au o mulțime de lucruri distractive, dar nu știu genul ăsta de lucruri care vor fi o prioritate, cum ar fi ceea ce se întâmplă în brutăria lor, unde ești tu. dependent, de exemplu, Panettone ( Sunt multe altele, dar nu le voi enumera pentru că încerc să-mi restricționez accesul și dacă îmi amintesc, nu voi reuși. Cel puțin panettone se face doar ocazional).
Shorley – Bineînțeles, nu am mai fost acolo de mult timp, dar acel loc face cu adevărat parte din istoria mea. Ani de zile, toate petrecerile, cluburile de noapte, s-au încheiat cu Shorley’s Belly Soup, care era destul de bună la vremea respectivă, cel puţin. Sau poate așa am crezut, pentru că acum știu că cel mai bun din lume este cel de la Mahala. Se tot extinde acolo și te superi când nu stai cu ei și trebuie să intri în Pui de Urs alăturat. Aceste locuri au dispărut acum. Poate m-a frapat și asta pentru că am văzut recent serialul „The Deuce”, care spune povestea transformării Times Square dintr-un loc notoriu, dar iconic, în ceea ce este. Nu știu dacă e bine sau rău, doar s-a schimbat. Acest lucru poate fi potrivit deoarece, spun ei, este vorba despre curățarea zonei. Pentru noi, cu siguranță nu este vorba despre asta, este vorba despre locuri care nu mai persistă din anumite motive.
