Euro Tower, prima clădire din România care a obținut certificarea LEED Zero Carbon

Euro Tower, prima clădire din România care a obținut certificarea LEED Zero Carbon

Clădirea de birouri Euro Tower din București dezvoltată de Cascade Group este prima clădire din țară care a obținut Certificarea LEED Zero Carbon. LEED Zero Carbon este considerat cel mai strict standard din lume pentru evaluarea și certificarea clădirilor ca fiind neutre în CO2.

Strategia de decarbonizare a fost realizată și implementată în coordonare cu BuildGreen, liderul de piață în certificarea și consultanța în sustenabilitate în Europa Centrală și de Est.

Alex van Breemen, directorul general al Cascade Group, a declarat: „În calitate de dezvoltator imobiliar și susținător al principiilor de sustenabilitate, viziunea noastră este să oferim Euro Tower tot ceea ce are nevoie pentru a rămâne neutru în carbon pe termen lung”.

Euro Tower a fost dezvoltat de Cascade Group în 2010 și se află în apropierea stației de metrou Ștefan cel Mare. Suprafața totală este de 18.000 de metri pătrați, cu 18 etaje și 5 etaje subterane, inclusiv 200 de locuri de parcare.

În 2009, Euro Tower a primit certificarea BREEAM Very Good, devenind prima clădire din România certificată „verde” conform standardelor globale de sustenabilitate.

În urmă cu mai bine de patru ani, Cascade Group, dezvoltatorii turnurilor europene, a început un proces pe termen lung de neutralizare a tuturor emisiilor de dioxid de carbon. Conform unui audit realizat de BuildGreen, Euro Tower a atins un prag neutru în 2019, iar ulterior în 2020 și 2021, pentru a evalua nivelul emisiilor de CO2 în perioada menționată mai sus.

“Acesta este doar începutul. Neutralitatea carbonului a devenit un mandat global, dar instrumentele exacte pentru monitorizarea și atingerea acestui prag sunt încă în curs de dezvoltare. Pentru că clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră, iar spațiul pe cap de locuitor crește odată cu populația creștere Nevoia urgentă de creștere și deci reducerea gazelor cu efect de seră a dus la o presiune mai mare asupra dezvoltatorilor și investitorilor imobiliari” – explică Răzvan Nica, Managing Director BuildGreen.

Obiectivul LEED zero carbon este de a echilibra emisiile de carbon create și evitabile. Principalele categorii analizate în Certificarea LEED Zero Carbon sunt:
-Energie: energie și combustibil consumat, atât la fața locului, cât și în afara amplasamentului, cum ar fi energia de utilități pentru 12 luni
-Transport: transport pentru rezidenți sau angajați din clădire
-Apă: Emisii legate de apa potabilă consumată în clădiri și la fața locului și tratarea apelor uzate, folosind cele mai bune date disponibile pe parcursul unui an
– Deșeuri: Emisii din materialele de construcție și transportul și eliminarea la fața locului, inclusiv deșeurile de la depozitul de deșeuri, incinerarea deșeurilor, reciclate și compostat timp de 12 luni.

Familia Ghinea care deține Grupul Arsat, investește 50 de milioane de euro într-un proiect imobiliar mixt în Arad care include două clădiri de birouri, restaurante și hotelul Autograph Collection by Marriott

„Proiectul aduce reînnoire urbană în zonă prin transformarea vechiului complex comunist, cunoscut sub numele de Hotel Parc, în noul centru social și economic al orașului”.

Familia Ghinea deține Grupul Arsat din Arad, angajat în activități industriale și agricole, investind 50 de milioane de euro în dezvoltarea proiectului imobiliar mixt Dragălina 25/27 din Arad. În cadrul acestui proiect se va deschide primul hotel Autograph Collection by Marriott din afara Bucureștiului. Proiectul se întinde pe o suprafață de 15.000 de metri pătrați, dar având în vedere că vor fi mai multe etaje, suprafața construită și utilizată va fi de 25.000 de metri pătrați.

„Drăgălina 25/27 este un ecosistem situat în centrul Aradului, cu multiple funcții pentru localnici și turiști. Proiectul funcționează prin transformarea vechiului complex comunist (adică Hotelul Parc) în noul centru social și economic al orașului, aducând o renaștere urbană a zonei”, a declarat Călin Ile, senior partner la Premier Hospitality, firma care administrează Complexul Dragălina 25/27.

Proiectul include mai multe clădiri, și anume primul hotel Marriott Autograph Collection din afara Bucureștiului, două clădiri de birouri Grad A și o zonă de agrement cu restaurante pe malul râului Mureș. Va exista și un centru de evenimente și expoziții care va funcționa în clădirea vechiului Cazinou din Arad. Clădirea este monument istoric, construită în 1872 și restaurată în această primăvară și este prima clădire deschisă din proiectul Dragălina 25/27. În plus, în cadrul proiectului va fi construită o parcare subterană public-privată, cu 400 de locuri de parcare și 300 de stații de încărcare. La acest proiect vor putea lucra aproximativ 900 de oameni.

Prețurile caselor din Marea Britanie au crescut cu o rată anuală de 10% în august. Prețul mediu al unei case este de peste 270.000 de lire sterline, adică cu 50.000 de lire sterline mai mult decât acum doi ani

Prețurile caselor din Marea Britanie au crescut cu o rată anuală de 10% în august. Prețul mediu al unei case este de peste 270.000 de lire sterline, adică cu 50.000 de lire sterline mai mult decât acum doi ani

Potrivit Financial Times, conform datelor de la furnizorul de credite ipotecare Nationwide, rata anuală de creștere a prețurilor caselor în Marea Britanie a fost de 10% în august, în scădere de la 11% în iulie și a menținut o rată de creștere de două cifre pentru a zecea lună consecutivă.
Prețurile caselor au crescut cu peste 8,9% estimate de economiștii.
Economistul șef la nivel național, Robert Gardner, a spus că încetinirea de până acum a fost „modestă” și, combinată cu deficitul de stoc pe piață, a menținut creșterea prețurilor.
Prețurile au crescut cu 0,8% între iulie și august, depășind așteptările analiștilor pentru o stagnare ulterioară.
Creșterea recentă a adus prețul mediu al casei la un nou maxim de 273.751 lire sterline, cu 50.000 lire sterline mai mult decât acum doi ani.
Cu toate acestea, mulți analiști se așteaptă ca piața imobiliară să se răcească în viitorul apropiat, deoarece dobânzile ipotecare cresc, încrederea consumatorilor atinge minime record, iar inflația în creștere menține veniturile reale ale gospodăriilor la un nivel scăzut.
„Pe măsură ce presiunea asupra bugetelor gospodăriilor se intensifică în trimestrele următoare, ne așteptăm ca piața să se relaxeze în continuare și inflația să rămână peste 10% anul viitor”, a spus Gardner.
Ratele ipotecare mai mari ar avea, de asemenea, un „efect de răcire” pe piață.

Blocajul urban din București a dus la o scădere a contribuției construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la PIB. Iancu Guda: Așa decade o industrie

Blocajul urban din București a dus la o scădere a contribuției construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la PIB. Iancu Guda: Așa decade o industrie

Din 2019 până în 2021, contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului țării a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, cu o pierdere estimativă a veniturilor fiscale de 17,2 miliarde lei adică 3,45 miliarde euro până în 2026, potrivit unui studiu privind procedurile de autorizare blocate la București. Dirijată de analistul financiar Iancu Guda și prezentată la un eveniment imobiliar organizat de Clubul Imobiliar București.
Blocada administrativă și incertitudinea climatului orașului se reflectă și în contribuția directă a construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului Bucureștiului. Deci, dacă în 2019 este 14,2%, în 2020 este 14% și în 2021 este 13,3%.
“Această situație de PUZ, fie că este nouă sau în derulare, este practic prevenită, ceea ce se vede deja în reducerea valorii adăugate generată de această industrie în București. Dacă vi se pare mică, să știți că este uriaș. Vă dau un exemplu: Știți cât de mare era agricultura în anii 90? 25%, acum este 4%, deci 0,6% pe an. Așa scade o industrie. O viziune pe care am documentat-o ​​într-un studiu Da, influența bulgarilor va crește exponențial. Întrucât acest blocaj continuă în fiecare zi, impactul va fi exponenţial, a declarat analistul Iancu Guda la un eveniment imobiliar organizat de BREC.
Cercetările efectuate de Guda arată că la nivel național, industria construcțiilor și a tranzacțiilor imobiliare au fost foarte active în ultimii ani și au contribuit cel mai mult la redresarea economică după impactul pandemiei de Covid-19. Comparativ cu 2019, în 2021 aceste sectoare vor avea cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă (+80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (+90 miliarde lei) și cel mai mare sold de active fixe (+44 miliarde lei) , reflectând cea mai mare investiție comparativă cu orice alt sector de activitate. Statisticile arată că, în ciuda unui trend ascendent în toată țara, Bucureștiul a cunoscut o scădere bruscă.
Ținând cont de polarizarea industriei (95% dintre companii au venituri mai mici de 1 milion EUR sau 29% din veniturile totale), reducerea numărului de autorizații de construire determină ca 9 din 10 companii să fie active în sectorul analizat. Firmele sunt expuse riscului de faliment în București. Principalele puncte slabe ale acestor companii sunt dimensiunea redusă și nivelurile foarte ridicate ale datoriilor (aproape 80%).
Pierderea fiscală estimată este de 17,2 miliarde lei (3,45 miliarde euro), în timp ce pierderea totală de valoare adăugată economică între 2022 și 2026 este de aproximativ 52 miliarde lei (10,4 miliarde euro). „Costul de oportunitate este uriaș pentru că potențialul venit fiscal care s-ar putea pierde ar putea fi folosit pentru a construi 5 spitale, 5 licee și 10 școli primare cu grădinițe în fiecare Sector din București. Sau, cu aceste fonduri, Bucureștiul a folosit întreaga încălzire, rețeaua poate fi restabilită”, a declarat analistul financiar Iancu Guda la conferința BREC.
Pe lângă desființarea PUZ-ului sectorial, anularea Planului Urbanistic General poate ridica noi probleme, atrăgând atenția dezvoltatorilor imobiliari. Oportunitatea și cererea continuă ar putea duce la prețuri mai mari pentru casele noi pe fondul unui stoc scăzut de apartamente.
„Dacă se anulează PUG-ul, va fi un dezastru pentru București, va fi construit doar pe baza Codului civil și a hotărârii de guvern din 1996, ceea ce înseamnă că ne întoarcem în timp, ceea ce este destul de greu pentru București. După cum a spus Iancu Guda, suntem în primele zece capitale ale Europei și este inacceptabil să nu putem construi astăzi.
Din curiozitate, am făcut ieri o mică cercetare asupra autorizațiilor de construire eliberate de Primăria Sectorului 1 și am constatat că dacă Primăria aprobă 4.473 de apartamente noi în 2019, vor fi în jur de 2.000 în 2022, dintre care 750 aparțin celor de la Akcent Development. Dezvoltarea se va face în etape. Acesta este doar în Sectorul 1. De la 79 de autorizații de construire în 2019 la 27 în 2021. Ce ne spune acest lucru când ne uităm atât la datele INS, cât și la ANCPI? Ne-a spus că va fi un adevărat dezastru în București. Pe viitor nu vom avea apartamente”, a declarat dezvoltatorul Gran Via și președintele AREI Antoanella Comsa, care a anunțat în vară că investitorii spanioli pe care îi reprezintă nu mai doresc să investească în București tocmai din cauza acestui bloc.
“Cred că trebuie ca și industrie și să ne asigurăm că schimbăm legislația astfel încât ceea ce s-a întâmplat până acum în București să nu se mai repete. Aici se pune problema PUZ-ului, dar nu discutăm despre elefantul din cameră, sunt ONG-uri, este necesar în procesul social, dar există un procent care de fapt ne creează probleme fără un scop anume. Trebuie să lucrăm la legislaţie”, a declarat Tinu Sebeşanu, CEO Impact Contractor & Development.
El a mai spus că există și presiune asupra prețurilor, mai ales că licențele se epuizează în următorul an și jumătate, oferta este scăzută și cererea este mare.
În plus, noi PUG-uri nu pot fi dezvoltate mai devreme de trei sau patru ani, ceea ce, combinat cu intervalul de timp necesar pentru eliberarea autorizațiilor de construire, înseamnă mai puține construcții în anii următori.
“Chiar dacă un nou guvern va ajunge la putere, cu sute de mandate și aprobări în așteptare, va dura doar doi ani să fie citit. Noul nostru PUG nu poate fi mai vechi de trei ani. Asta înseamnă că pentru următorii șapte sau opt ani, nu vom introduce nimic pe piaţă ”, a adăugat Tinu Sebeşanu.