Prețurile locuințelor ar putea scădea cu 25% în următorii trei ani

Fondul Monetar Internațional consideră că creșterea ratei de referință de către băncile centrale pentru a reduce inflația ar putea duce la scăderea prețurilor locuințelor cu până la 10% în țările dezvoltate și cu până la 25% pe piețele emergente în următorii trei ani, relatează agenția EFE.

Fondul Monetar Internațional a publicat marți raportul „Stabilitatea financiară globală”, care avertizează că „în condiții foarte adverse” și „în măsura în care băncile centrale ale lumii își ajustează activ politica ca răspuns la presiunile prețurilor”, există riscul ca preturi mai mici la case.

„Pe măsură ce ratele ipotecarelor cresc și condițiile de creditare se înăspesc, multe economii avansate și piețe emergente se pot confrunta cu riscuri de pe piața imobiliară, alungând potențialii împrumutați de pe piață”, a spus directorul financiar al FMI, Tobias.

Pe măsură ce ratele ipotecarelor cresc, costurile împrumuturilor vor crește și condițiile de împrumut se vor înăspri, ceea ce ar putea duce la o „scădere bruscă a prețurilor locuințelor”, în special în țările cu o proporție variabilă mare a datoriei ipotecare cu rată fixă, care depinde direct de deciziile guvernamentale ale banca centrală.

Fondul Monetar Internațional a avertizat că prețurile locuințelor din unele țări au crescut cu peste 20% de la începutul pandemiei din mai multe motive, inclusiv rate scăzute ale dobânzii de referință în ultimii ani și scăderea stocurilor din cauza perturbărilor din lanțurile globale de aprovizionare, printre alte motive.

„Amploarea și impactul macroeconomic al unui șoc asupra pieței imobiliare vor depinde în mare măsură de amploarea ajustărilor prețurilor locuințelor și de distribuția datoriei populației”, a menționat FMI.

În China, de exemplu, încetinirea în sectorul imobiliar s-a intensificat, deoarece o scădere bruscă a vânzărilor de locuințe în timpul blocării a exacerbat lipsa de lichiditate în rândul dezvoltatorilor imobiliari, creând riscuri mai mari de solvabilitate.

De fapt, Fondul Monetar Internațional a avertizat că falimentul dezvoltatorului imobiliar al gigantului asiatic s-ar putea răspândi în sectorul bancar, afectând băncile mai mici, precum și băncile naționale.

Nivelurile ridicate de capital și rezervele ample de lichiditate sporesc rezistența sectorului bancar global. În plus, potrivit celui mai recent test de stres al băncilor la nivel mondial al FMI, majoritatea băncilor din economiile avansate vor rămâne rezistente în cazul unei înăspriri drastice și profunde a condițiilor de finanțare care va duce la o recesiune globală în 2023.

Cu toate acestea, până la 29% dintre băncile din piețele emergente nu vor putea îndeplini cerințele de capital, a menționat FMI.

Una dintre problemele nerezolvate în economiile de piață emergente este realizarea de investiții verzi substanțiale pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a se adapta la impactul fizic al schimbărilor climatice, se arată în raport.

„Finanța durabilă crește rapid, dar economiile de piață emergente și în curs de dezvoltare continuă să fie dezavantajate”, se arată în raportul FMI.

Acesta este motivul pentru care, a adăugat IFI, este important ca guvernele să promoveze finanțarea privată pentru schimbările climatice, în special în economiile menționate mai sus.
Raportul, condus de Kristalina Georgieva, a făcut o serie de recomandări pentru liderii politici, bănci și instituții economice.

FMI a cerut băncilor centrale să continue să acționeze „ferm” pentru a reduce inflația și „să comunice în mod clar” deciziile lor, care sunt „critice pentru menținerea credibilității și evitarea volatilității pieței”.

Acesta a recomandat un „mix atent calibrat” de instrumente, inclusiv măsuri macroprudențiale, intervenții pe piețele valutare și măsuri de flux de capital pentru factorii de decizie și instituțiile financiare.

„Înăsprirea condițiilor de finanțare trebuie ajustată cu atenție pentru a evita condițiile dezordonate ale pieței care ar putea pune stabilitatea financiară la un risc nerezonabil”, a adăugat raportul.

Românii locuiesc în cele mai mici case din Europa și nici măcar nu au cele mai bune condiții

Românii locuiesc în cele mai mici case din Europa și nici măcar nu au cele mai bune condiții

Romania are unele dintre cele mai mici case din Europa, apartamentele noi nu sunt mari, iar la nivel național condițiile de locuit nu sunt foarte bune având în vedere întregul fond de locuințe.

Potrivit unei analize a Mobexpert, suprafața medie a locuințelor nou construite din România a fost pe un trend descendent în ultimii ani, ajungând la 63 de metri pătrați în 2021, față de aproximativ 70 de metri pătrați în 2015. Platforma Tempo pentru INS. Cu cât spațiile de locuit devin mai mici, cu atât este mai mare provocarea de a le mobila pentru a satisface nevoile tuturor membrilor familiei.

În ultimii șapte ani, suprafața caselor noi a scăzut cu 7 metri pătrați, adică aproximativ dimensiunea bucătăriei unui apartament nou. Vestea deloc bună este că, conform Eurostat, avem ultima cea mai mare casă din UE raportat la numărul de persoane, cu 1,1 camere, față de media europeană de 1,6.

Un alt studiu realizat de VELUX a arătat că 32% dintre români sunt expuși în prezent riscurilor climatice în casele lor, precum: umiditate sau mucegai, temperaturi scăzute, zgomot excesiv sau lipsă de lumină naturală.
Potrivit concluziilor experților, riscurile climatice interioare care afectează în mod direct calitatea vieții și sănătatea românilor pot fi realizate prin renovarea corespunzătoare a interiorului clădirilor, care va aduce beneficii economice cumulate țării noastre în valoare totală de 6,3 miliarde de euro până în 2050.

Raportul realizat de VELUX în colaborare cu firma de cercetare RAND Europe a mai dezvăluit că 9% dintre români locuiesc în case cu acoperișuri neetanșe, pereți umezi, predispuși la mucegai și podele și ferestre putrezite, ceea ce poate duce la astm și probleme de respirație.

În ceea ce privește datele barometrului țării noastre, 20% dintre persoanele cu venituri mici din România nu pot menține suficiente calorii acasă, ceea ce poate duce la boli cardiovasculare sau respiratorii. În plus, 18% dintre români sunt expuși la zgomotul vecinului sau al străzii, iar 4% consideră că locuința lor este prea întunecată, ceea ce poate duce la depresie și probleme de somn.

Barometrul pentru locuințe sănătoase este un raport anual bazat pe cercetare care oferă date importante despre fondul de locuințe din Europa. Din 2015, rapoartele au evidențiat importanța îmbunătățirii clădirilor pentru a aborda problemele legate de sănătatea populației și de climă. Ediția din acest an se concentrează pe clădirile în care trăim și lucrăm și pe nevoia de a le renova. Această transformare prezintă o oportunitate de a reduce emisiile globale de carbon, îmbunătățind în același timp sănătatea și bunăstarea oamenilor.

“Oamenii suficient de nefericiți să trăiască sau să lucreze în clădiri substandard, expuși la patru factori de risc, au șanse de patru ori mai mari să raporteze sănătatea precară. Acum este momentul să regândim modul în care construim și să ne concentrăm asupra adoptării unei abordări mai durabile și mai cuprinzătoare pentru renovarea clădiri rezidențiale și nerezidențiale”, a declarat Noemi Ritea, Director General VELUX România și Moldova.

În prezent, la nivel european, 15% dintre europeni trăiesc în locuințe sărace și 50 de milioane de gospodării trăiesc în lipsuri de energie, neputând să-și încălzi locuința iarna.

Se așteaptă ca acest număr să crească pe măsură ce prețurile energiei vor crește vertiginos, iar consecințele sunt grave: numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie energetică și cu o sănătate proastă se va dubla.
Pe măsură ce acțiunile privind schimbările climatice devin mai urgente, renovarea clădirilor se află pe agenda politică, cu inițiative precum un val de renovare, un pachet legislativ pentru 55 și lansarea unui plan național de redresare și reziliență.

Potrivit cercetării VELUX, reducerea riscurilor climatice interioare din România prin modernizarea adecvată a clădirilor va aduce beneficii economice cumulate de 6,3 miliarde de euro până în 2050.
Astfel, reducerea expunerii clădirilor rezidențiale la umiditate sau mucegai și lipsa luminii naturale ar avea un impact de 1,2 miliarde EUR prin economii directe în îngrijirea sănătății, sănătate și productivitate; îmbunătățirea productivității prin rate de ventilație îmbunătățite în clădirile publice, cum ar fi școli și birouri economisiți 37 1,4 miliarde de euro în beneficii economice din creșterea productivității prin accesul eficient la lumina zilei în birou.

Pierderea satisfacției din cauza defectelor de construcție poate fi măsurată folosind o metodă nouă, dar bine stabilită – Welfare Assessment Analysis (WVA). Acest lucru permite factorilor de decizie să măsoare valoarea intervențiilor de renovare în clădiri într-un mod mai holistic.

Datele europene arată că lipsa de căldură are un impact aproape dublu asupra fericirii și satisfacției vieții decât separarea de un partener. În plus, persoanele care trăiesc cu cele patru riscuri climatice interioare au fost de cinci ori mai multe șanse să declare nefericite.

Aplicarea strategiilor de renovare durabilă la clădirile existente poate duce la beneficii pentru sănătate și bunăstare, niveluri crescute de productivitate, economii de energie, impact redus asupra climei și un stoc de clădiri cu emisii zero.
Din primăvara anului 2020, restricțiile impuse de pandemie au forțat milioane de oameni să lucreze, să trăiască și să studieze din casele lor. Acest lucru face situația și mai dificilă pentru cei care trăiesc în locuințe necorespunzătoare.

Guvernul majorează impozitul pe locuințe cu 50% pentru a înlocui planul extrem de complex propus până acum

Adrian Vascu, Veridio: Pentru un apartament de 100 mp în București, taxa poate crește de la 200 de lei la 300 de lei în 2023.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a confirmat decizia guvernului de a majora taxa pe clădiri cu 50% din 2023. Creșterea impozitului pe clădiri se înscrie în planul fiscal al guvernului care urmează să fie adoptat în vara anului 2022, dar din punct de vedere tehnic, formula de calcul a valorii impozitului nu poate fi implementată până la sfârșitul anului, a spus Ciucă.
„Vechea formulă din Codul fiscal prevedea o serie de demersuri tehnice de ridicare a nivelului de impozitare pe baza valorii cuprinse în grila notarială, iar la nivelul autorităţii locale acest lucru nu se va realiza până la sfârşitul anului. În schimb, a fost introdusă o corecție care a reprezentat o creștere cu 50% față de valoarea inițială care există acum. Aceasta este o decizie luată de coaliție”, a declarat prim-ministrul Nicolae Ciucă.

Impozitul pe proprietate este un impozit local și se percepe la nivel municipal. Execuția bugetară a Primăriei București arată însă că o mică parte din veniturile Primăriei se realizează prin impozitarea clădirilor. De exemplu, în Sectorul 5 s-au încasat 80 de milioane de lei din taxa pe clădiri în 2021, ceea ce înseamnă mai puțin de 10% din veniturile totale ale primăriei. La celălalt pol, în Sectorul 1, din impozitul pe clădiri s-au încasat 310 milioane de lei, adică mai mult de un sfert din veniturile totale.

Blocarea autorizației înseamnă mutarea cererii către zona de la periferie, unde nu există infrastructură

„Blocarea autorizațiilor de construire de către Primăria Capitalei va duce la o reducere semnificativă a sectorului imobiliar și a numărului de angajați, în timp ce persoanele care caută o locuință fie vor plăti mai mult în București, fie se vor îndrepta spre Ilfov, unde nu există infrastructură pentru a susține cererea”, a spus Antoanela Comşa, preşedintele dezvoltatorului Gran Via România.

“Vom vedea firmele falimentând pentru că nu vor mai deține obiectele de activitate. Un proiect imobiliar implică o serie de alți furnizori – proiectanți, constructori, furnizori de materiale, angajați proprii – contabili. Oamenii se vor repoziționa ei înșiși sau părăsesc țara. Ne uităm la industria aeriană – nu mai au angajați pentru că pe vremea pandemiei lucrurile s-au oprit și angajații s-au repoziționat. Același lucru în imobiliare. Nu este ca o mașină- oprim acum motorul și îl repornim peste doi ani, pentru că oamenii au nevoie de venituri”, a spus  Antoanela Comşa.

Ea a explicat că, dintre angajații Gran Via care au plecat pentru că cele două proiecte nu aveau autorizații de construire, au concediat 11 din 20 de persoane. “Am avut colegi care s-au dus la leasing financiar, contabili, asistenți manageri. Problema este că nici alți dezvoltatori nu au obținut.”

Potrivit unui studiu al Clubului Imobiliar București, din 2019 până în 2021, contribuția Bucureștiului la formarea PIB-ului țării a scăzut cu 2,4 puncte procentuale, iar pierderea fiscală până în 2026 a fost estimată la 17,2 miliarde lei (3,45 miliarde euro), arătând cea despre București Principalele concluzii ale primului studiu de impact că procesul de autorizare este blocat.

“Mulți oameni au declarat opoziție față de noi dezvoltări- nu vor mai multe blocuri, clădiri. Lumea trebuie să înțeleagă că avem nevoie de forță de muncă în București, avem nevoie de investitori, studenții vin aici să studieze și să rămână. Dacî nu se construiește în București se va face în zonele de graniță – Tunari, Voluntari, Pantelimon, Corbeanca. Vom avea o presiune mare în trafic pentru că nu sunt destule spitale, grădinițe sau școli în aceste zone. Toată lumea va veni cu mașina la București, dar acum ne plângem că nu avem loc de parcare. Vor crește prețurile locuințelor, vor crește chiriile”.

Blocada administrativă și incertitudinea climatului orașului se reflectă și în contribuția directă a construcțiilor și tranzacțiilor imobiliare la formarea PIB-ului Bucureștiului. Deci, dacă 2019 este 14,2%, 2020 este 14% și 2021 este 13,3%.

La nivel național, industriile de construcții și tranzacții imobiliare au fost foarte active în ultimii ani și au contribuit cel mai mult la redresarea economică după impactul pandemiei de Covid-19. Comparativ cu 2019, aceste industrii vor avea cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă (80.703 noi locuri de muncă), cea mai mare creștere a veniturilor (90 miliarde lei) și cel mai mare sold de active imobilizate (44 miliarde lei) în 2021, reflectând cea mai mare investiție. Statisticile arată că, în ciuda unui trend ascendent în toată țara, Bucureștiul a cunoscut o scădere bruscă.

Nicușor Dan anunță că pot începe demolarea a 550 de imobile din Prelungirea Ghencea

Nicușor Dan anunță că pot începe demolarea a 550 de imobile din Prelungirea Ghencea

Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a spus că Primăria Municipiului Bucureşti (PMB) a înregistrat fonduri pentru toate imobilele din extinderea Ghencea pentru a putea începe lucrările de demolare.

“Un total de 550 de clădiri trebuie să fie expropriate. Aceasta înseamnă teren în unele cazuri și terenuri și clădiri în alte cazuri. Din aceste 550 de clădiri, 42 au fost înregistrate în 2019 și altele în 2021.Toate celelalte clădiri înregistrate în 2022. Primăria a înregistrat bani pentru toate imobilele din Prelungirea Ghencea, ceea ce înseamna că din acest moment este proprietar și pot începe lucrarile de demolare. Vrem până la sfârșitul anului să demolam totul. În prezent avem cam 15% de demolat ”.

În ceea ce privește procedura de evidență a sumei, acesta a arătat că culoarul de expropriere a fost înființat de guvernul anterior.

„Atunci consiliul a suprapus acest culoar asupra proprietăților, doar că informațiile nu erau 100% corecte, adică erau proprietăți care nu fuseseră înscrise în cartea funciară, proprietăți care nu erau clar definite, iar apoi pune suma. Se înregistrează într-un singur cont și pentru toate proprietățile, adică Primăria București depune banii tuturor proprietăților în bancă, după care se formează un comitet, nu doar Primăria, dar este condus de Primărie, Guvernul Statului și Oficiul Cadastrului pentru Promovarea Imobiliară. Un comitet mixt de reprezentanți ai Comisiei, care preia bunul unul câte unul, în sensul că solicită proprietarilor identificați să aducă documentația imobilului și în măsura în care documentaţia este valabilă, dispune eliberarea fondurilor din cont”, a spus Nicuşor Dan.

Până acum, au fost eliberate fonduri pentru 27 de imobile, potrivit primarului.

„Pentru cele 42 de proprietăți și două proprietăți care aveau bani în cont în 2019, respectiv 2021, fonduri au fost eliberate până acum în 27 din cele 44 de proprietăți, deoarece pentru aceste 27 de proprietăți, proprietarii, în ordine au fost depuse documente. Rămânând aproximativ 500 de imobile expropriate, comitetul a început operațiunile și până acum au fost emise nouă hotărâri de transfer efectiv de fonduri către proprietari”, a declarat Nicușor Dan.

El a explicat că orașul aplică legi speciale privind exproprierea drumurilor și lucrărilor de utilități.
„Această lege ne obligă să înregistrăm proprietarilor fondurile generate de grila notarială, astfel că ofițerii noștri și experții pe care i-am contractat pentru fiecare dintre aceste 550 de imobile s-au suprapus pe grila notarială și au înregistrat fondurile în cont sunt blocate . Proprietarii au, de asemenea, dreptul de a lua banii, dacă consideră că banii sunt mai mici decât valoarea proprietății lor, au dreptul să ia banii și să meargă în instanță pentru a solicita diferența în ceea ce cred ei că ar trebui să fie proprietatea lor, a spus Nicușor Dan.

Acesta a informat că familia locuiește în mai multe imobile care vor fi demolate și li se va găsi o soluție locativă.

“Dintre clădirile care urmează să fie demolate, sunt foarte puține locuri în care locuiesc familii, patru, știu, poate încă una sau două. Aceste clădiri nu vor fi demolate până nu vom avea o soluție de locuit pentru oamenii care locuiesc în ele. Pentru una dintre familii Primăria din Sectorul 6 a găsit o soluţie pentru o casă”, a adăugat Nicuşor Dan.

O treime dintre români cred că prețurile locuințelor vor scădea până în 2023. Care sunt bugetele lor pentru viitoarele proprietăți

O treime dintre români cred că prețurile locuințelor vor scădea până în 2023. Care sunt bugetele lor pentru viitoarele proprietăți

Potrivit platformei imobiliare, o treime dintre români consideră că prețurile caselor vor scădea semnificativ până în primăvara lui 2023.
Potrivit unui studiu realizat în septembrie, 38% dintre români au spus că ar dori să cumpere o proprietate în următoarele 12 luni.
Doar 9% sunt siguri că nu vor cumpăra o casă în anul următor, iar alți 8% sunt înclinați să nu o facă.

Bugetul alocat pentru viitoarele proprietăți a fost mai mic de 60.000 de euro pentru jumătate dintre respondenți (54%).
Un sfert (25%) avea un buget între 61.000 € și 90.000 €, 12% avea un buget între 91.000 € și 120.000 €, iar 8% avea un buget peste 121.000 €.

În ceea ce privește modificările bugetului alocat achizițiilor de proprietăți în ultimele 6 luni, aproape jumătate (42%) dintre respondenți au rămas la fel, în timp ce 23% au crescut și 35% au scăzut.
Evoluția variază în funcție de buget. 44% dintre cei dispuși să renunțe până la 60.000 de euro și-au redus bugetul, comparativ cu doar 18% dintre cei de peste 121.000 de euro.

Creșterea bugetului este deosebit de relevantă pentru cumpărătorii care caută locuințe între 91.000 și 120.000 € (30%) și peste 121.000 € (31%).
Dintre cei care au spus că nu vor cumpăra niciodată o casă, când au fost întrebați ce schimbări i-ar face să se răzgândească, 75% au spus că scăderea prețurilor la locuințe ar fi factorul determinant.
A doua cea mai importantă a fost reducerea dobânzii la împrumut (27%), urmată de o reducere a altor costuri zilnice (19%) și o creștere a venitului personal (18%).

O nevoie urgentă de mutare va convinge pe 8%, urmată de găsirea proprietății perfecte pentru persoana respectivă cu 6% și o creștere semnificativă a chiriei – cu 3%.

Dintre respondenți, doar 10% au spus că nimic nu le-ar putea schimba decizia.
„În ceea ce privesc așteptările privind evoluția prețurilor, este normal ca oamenii să își dorească să scadă prețurile. Sunt copleșiți de creșteri la toate nivelurile și nu doresc să crească și prețul viitoarei lor locuințe, ceea ce are și un impact mare asupra bugetul general. Este această scădere a valorii? Rămâne de văzut dacă se va concretiza. De fapt, prețurile medii ale proprietăților noastre au scăzut (în esență prețurile proprietăților cresc mai lent decât inflația), așa că ne aflăm la mijlocul ciclului corecție în locuințe. Totuși, în termeni nominali în ceea ce privește (datele reale), este greu de crezut că inflația nu afectează în același timp piața construcțiilor, care are două componente principale: materiale și forță de muncă”, a spus Daniel Tudor, reprezentant al agentului imobiliar The Concept.

El a susținut, de asemenea, că în perioadele de „rate mari ale dobânzilor bancare”, poate exista „o încetinire a creșterii de la an la an cu câteva puncte procentuale, din momentul în care ratele dobânzilor scad, permițându-ne să asistăm la o explozie a prețurilor pentru o perioadă de 3-5 ani.” Veniturile românilor sunt mult mai mari decât erau în vechea criză economică de acum 14 ani (în medie de 2,3 ori mai mari), pe de altă parte, prețurile imobiliarelor sunt mai mici decât vârful din 2008, cu 10-12% mai mici în medie”.

49% dintre cei care puteau plăti cash au spus că sunt siguri că vor cumpăra o proprietate în anul următor, în timp ce 33% dintre respondenți sunt dispuși să facă un împrumut.
În ultimele 6 luni, 44% dintre respondenți au un buget de numerar care a rămas același, o scădere cu 33% și o creștere cu 23%.Totuși, pentru cei cu credit, bugetul a fost redus cu 40% sau a rămas același (38%). 23% dintre cumpărătorii de locuințe cu credit au crescut suma alocată unei locuințe.
În ceea ce privește așteptările pentru următoarele 6 luni, 39% dintre participanți se așteaptă ca prețurile să scadă semnificativ, 27% se așteaptă să scadă ușor prețurile, iar 9% se așteaptă ca prețurile să stagneze.
Doar 8% se așteptau la o creștere ușoară, în timp ce 5% se așteptau la o creștere semnificativă.
12% au spus că nu știu la ce să se aștepte.

Respondenții cu un buget de până la 60.000 EUR (42%) se așteaptă cel mai mult la o scădere a prețurilor, în timp ce cei cu un buget de 91.000 EUR – 120.000 EUR (8%) se așteaptă la o creștere semnificativă a prețurilor.
Pe parcursul următoarelor 12 luni, totuși, procentul care se așteaptă să vadă o scădere semnificativă a prețurilor a scăzut la 30%, 24% înregistrând o scădere mică.
12% dintre respondenți au estimat o creștere ușoară, o creștere semnificativă de 7% și o stagnare de 12%.

Procentul persoanelor care nu știu unde va merge prețul a crescut la 18%.
Pentru această perioadă de așteptare, cumpărătorii cu bugete de peste 121.000 EUR sunt de așteptat să înregistreze o scădere semnificativă, în timp ce cumpărătorii cu bugete de 91.000-120.000 EUR (10%) vor crește.

„Din păcate, nu putem vorbi de scăderea prețurilor la locuințe noi, având în vedere creșterea costurilor de construcție care nu s-au stabilizat încă. În această perioadă, mulți clienți au amânat deciziile în speranța unor prețuri mai accesibile. În prezent, în București, prețurile apartamentelor. Piața este direct afectată de evoluția pieței de locuințe noi anul viitor, cu cererea puternică de locuințe noi și un proces lent de emitere a PUZ din industrie care duce la o reducere a stocului de case noi, nu vă așteptați să scadă semnificativ prețurile, dar probabil că în unele cazuri realizăm anumite proiecte de ajustare”, a declarat Despina Ponomarenco, Președintele Clubului Imobiliar București (BREC).
49% dintre cei care ar putea plăti cash au spus că sunt siguri că vor cumpăra o proprietate în anul următor, în timp ce 33% dintre cei care ar putea lua un împrumut au spus că o vor face. În ultimele 6 luni, 44% dintre respondenți au un buget de numerar care a rămas același, o scădere cu 33% și o creștere cu 23%.

Cartiere din București în care găsești apartamente cu două dormitoare la mai puțin de 70.000 €

Cartiere din București în care găsești apartamente cu două dormitoare la mai puțin de 70.000 €

Prețurile solicitate de proprietarii de apartamente cu două camere din București au continuat să crească în septembrie, cu o creștere medie de aproximativ 7% față de anul trecut. Într-o zonă a capitalei, prețurile cerute luna trecută au fost mai mici decât în ​​septembrie 2021, potrivit unei analize pe baza datelor de pe portalul Anunțul.ro.
Potrivit unei analize Economica.net pe baza datelor de pe portalul Anunțul.ro, prețurile solicitate de proprietarii de apartamente cu două camere din București în septembrie 2022 au crescut cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Apartamentele cu două dormitoare din zona Victoriei-Romană au înregistrat cea mai mare creștere de 15%. Suma medie solicitată în septembrie 2022 a fost de peste 110.000 EUR. Prețurile locuințelor în cartierele Militari și Tineretului-Timpuri Noi au crescut cu 11% anul trecut, prețurile medii cerute depășind luna trecută 79.500 de euro și, respectiv, 97.000 de euro.
La celălalt pol, doar o zonă a Bucureștiului a înregistrat o scădere a prețurilor apartamentelor în acest an față de septembrie 2021. Este vorba de zona Mosillo-Dacia, iar proprietarii cer în medie 95.000 de euro pentru un apartament cu două dormitoare.
Apartamentele de mai puțin de 70.000 de euro se găsesc în zona Berceni-Giurgiului și sunt și cele mai ieftine: 63.500 de euro. Alte regiuni cu prețuri sub acest prag includ: Drumul Taberei-Ghencea, cu o medie de 65.000 euro, Pantelimon, 66.700 euro, Colentina-Obor, 69.000 euro și Grivița-Gara de Nord, 69.500 euro.
Cea mai scumpă casă cu două dormitoare se află în Alba Iulia-Decebal-Muncii, proprietarii cerând aproape 140.000 de euro.

Românii cumpără mai puține case în această vară

Românii cumpără mai puține case în această vară

Potrivit datelor Agenției Naționale Imobiliare (ANCPI), mai puține locuințe au fost achiziționate de români în această vară. Dacă vara trecută a înregistrat aproape 49.000 de unități detașate tranzacționate, pentru cele trei luni de vară ale acestui an sunt mai puține tranzacții de locuințe: aproximativ 42.000 de unități detașate.
Entuziasmul de anul trecut pentru cumpărarea de locuințe a fost acum atenuat de inflația în creștere și de incertitudinea cu privire la modul în care vom trece peste iarnă.

Românii au cumpărat mai puține locuințe în această vară, potrivit datelor ANCPI. Sunt luate în considerare doar unitățile unice pentru iunie, iulie și august raportate de ANCPI.

Doar 42.154 de tranzacții de unități individuale au fost înregistrate în lunile iunie, iulie și august ale acestui an. Aceasta se compară cu aproape 49.000 de case vândute în aceeași perioadă a anului trecut, cu un vârf de aproape 18.000 doar în august 2021.

Aceeași tendință descendentă în lunile de vară se observă și în București. Ca urmare, aproximativ 12.900 de unități decomandate au fost tranzacționate între iunie 2022 și august 2022, față de peste 13.700 de locuințe tranzacționate în aceleași luni ale anului trecut.
Per total, la un nivel de opt luni, 114.157 de case s-au închis în 2022, cu aproximativ 450 mai multe decât în ​​2021, deși diferența este mică. Rămâne de văzut dacă tendința descendentă în următoarele luni va continua.

Dacă ne uităm doar la datele de la București, în cele trei luni analizate, doar în august, au fost mai puține tranzacții anul acesta decât în ​​2021. În general, în această lună de vară s-a înregistrat o ușoară creștere de 1.000 de unități față de vara anului 2021. 2021.
Scăderi au înregistrat și județele cu orașe mari drept reședințe de județ, cea mai semnificativă scădere în județul Cluj, la -25%. Tranzacțiile cu locuințe au scăzut și cu 23 la sută în județul Timiș. Scăderi au înregistrat și județele Iași (-10%), Brașov (-15%) și Constanța (-16%).

Familia Negoiță are aviz pentru primele două blocuri pe terenul Tubinox din Sectorul 3 condus de Robert Negoiță

Familia Negoiță are aviz pentru primele două blocuri pe terenul Tubinox din Sectorul 3 condus de Robert Negoiță


Familia Negoiță deține mai multe proiecte de construcție, iar anul trecut a dobândit autorizații de construire pentru primele două blocuri pe 10 hectare de teren.


Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, a emis autorizația de construire la sfârșitul lunii august pentru două blocuri de 11 etaje pe două terenuri de pe platforma Tubinox, care au fost achiziționate la începutul anului de o firmă deținută de familia Negoiță. Terenul a fost împărțit în mai multe bucăți.


Compania a spus că încă nu a început construcţia şi nu au fost oferite alte detalii despre proiectele viitoare. În schimb, au precizat că activitățile companiei sunt concentrate pe trei proiecte: Pallady, Brauner și Splaiul Independenței.

În luna mai, Primăria Sectorului 3 a eliberat și autorizații de demolare pentru trei clădiri mai vechi de pe terenul Tubinox. Acestea sunt clădirile care duc direct pe Strada Industriilor. În spatele lor, a fost defrișat terenul de 10 hectare al Tubinox.

Terenul Tubinox a fost achiziționat la începutul anului trecut de Future Business Ideas a firmei indiene Virag, care activează în sectorul siderurgic. Firma care face achiziția este deținută indirect de părinții și sora lui Robert și Ionuț Negoiță.


Familia Negoiță construieşte un mare proiect de circa 2.000 de apartamente, situat peste drum de IKEA, care este vândut în proporţie de 85%. Alte două proiecte în construcție sunt: ​​Hils Brauner, cu peste 1.300 de apartamente, după Metro și Auchan, și Hils Splaiul Independenței, cu 111 apartamente. Tot în zonă, familia Negoiță a mai achiziționat terenul Chimopar, care are potențial pentru mii de apartamente.

Accesibilitatea locuințelor în țările europene. Cât trebuie să economisească românii pentru a cumpăra o casă?

Accesibilitatea locuințelor în țările europene. Cât trebuie să economisească românii pentru a cumpăra o casă?

Potrivit unui studiu recent realizat de Deloitte Property Index 2022 în 23 de țări europene, românii care câștigă un salariu mediu pe economie trebuie să economisească un salariu anual echivalent cu 6 până la 8 ani de salariu brut pentru a-și cumpăra o locuință.

Accesibilitatea locuinței este calculată ca număr de salarii mediu anual brute necesare pentru achiziționarea unei noi locuințe, cu o suprafață medie de 70 de metri pătrați în fiecare țară inclusă în studiu.
Prin urmare, conform datelor, românii trebuie să economisească echivalentul unui salariu mediu anual de 6 până la 8 pentru a cumpăra o casă. Deși prețurile apartamentelor din România sunt aproape cele mai mici dintre țările incluse în studiu, locuitorii din Letonia, Polonia, Regatul Unit, Bosnia și Herțegovina, Germania și Italia au fost nevoiți să economisească aceeași sumă pe salarii.

Conform celor mai recente cifre, Cehia poate fi considerată cea mai ieftină țară pentru a cumpăra o casă din Europa, urmată îndeaproape de Slovacia. Cumpărătorii de case din Republica Cehă au nevoie în medie de 13,31de salarii anuale brute anuale pentru a cumpăra o casă nouă, în timp ce slovenii au nevoie de aproximativ 12,76 de salarii anuale brute pe an pentru a cumpăra o casă nouă standardizată.

Slovacia este urmată de Serbia, care necesită 11,49 salarii medii brute. Cumpărătorii din Slovenia, Ungaria, Croația și Țările de Jos trebuie să depună între 8 și 10 salarii pe an pentru a cumpăra un apartament nou, în timp ce în Danemarca, Portugalia, Belgia și Norvegia, cetățenii trebuie să depună între 4 și 6 salarii pe an.

Irlanda este țara în care trebuie să economisiți cele mai puține salarii, 3,1 pentru a fi mai precis. Cu toate acestea, deși am găsit locuințe cele mai accesibile (cu 3,1 salarii anuale brute pe an), țara se confruntă în prezent cu o criză a locuințelor din cauza reglementării stricte a creditelor ipotecare și a unei piețe de locuințe insuficient aprovizionate.
Potrivit datelor din capitalele europene, cel mai accesibil oraș pentru a cumpăra un apartament nou este Amsterdamul din Olanda ( 17,67 salarii medii anuale brute). Amsterdam a fost urmat de Praga, Bratislava și Belgrad în sondaj.

În timp ce cetățenii din Praga își pot permite propriul apartament nou cu 15,34 salarii medii anuale brute, cetățenii din Bratislava și Belgrad trebuie să pună deoparte salarii de aproximativ 13,74 și 13,20. Dacă cetățenii din Copenhaga, Budapesta, Varșovia, Ljubljana și (interiorul) Londrei caută un apartament nou, trebuie să economisească între 8 și 12 din salariile medii anuale.

Locuințe mai accesibile pot fi găsite în Riga, Roma și Oslo, unde cumpărarea propriului apartament necesită 6 până la 8 salarii medii anuale.

Conform datelor publicate recent de Deloitte Property Index 2022, Dublin pare să fie cel mai accesibil oraș dintre orașele selectate.

Reguli privind impozitul pe proprietate. Ce se va întâmpla în 2023 și cât vom plăti

Reguli privind impozitul pe proprietate. Ce se va întâmpla în 2023 și cât vom plăti

Deloitte a spus în analiza sa că taxele imobiliare se vor modifica din 2023, așa că modificările cheie includ creșteri ale cotelor de impozitare pentru clădirile rezidențiale și nerezidenţiale, precum și ajustări ale valorii impozabile la care se aplică acele rate.

Prin urmare, analiza arată că diferențele fiscale sunt eliminate în funcție de tipul de proprietar (fizic sau juridic).

Revizuirea sistemului de taxe pe construcții este unul dintre principalele obiective în domeniul politicii fiscale întreprinse de România prin Programul Național de Redresare și Recuperare (PNRR).
Mai jos este analiza noastră a noilor reguli privind impozitul pe proprietate.

Potrivit PNRR, reforma fiscală a României trebuie să includă măsuri de aliniere a valorii impozabile cu valoarea de piață.

În plus, Fondul Monetar Internațional (FMI), printr-un raport lansat în iunie anul acesta, a făcut o serie de recomandări autorităților chineze pentru creșterea veniturilor din impozitul pe proprietate.

Aceste măsuri includ aplicarea cotelor de impozitare la valoarea de piață a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale și includerea prețurilor terenurilor în valoarea impozabilă a clădirilor – o măsură logică, deoarece valoarea clădirilor este împărțită doar artificial de valoarea terenului.

Din acest obiectiv și recomandările raportului FMI, guvernul a introdus o nouă metodă de calcul a impozitului pe clădiri, aplicabilă în 2023, în reglementările de modificare a Codului Fiscal adoptate în această vară.

Deși există încă o oarecare ambiguitate cu privire la modul în care se va aplica, pare sigur că va exista o creștere sau, în circumstanțe excepționale, cel mult aceeași taxă ca în 2022.
În prezent, există cote maxime de impozitare – 0,2% pentru clădirile rezidențiale și 1,3% pentru clădirile nerezidențiale – iar autoritățile locale pot aplica pentru cote mai mari, dar nu pot depăși 50% din maxim.

Începând de anul viitor, impozitul pe construcții va fi diferențiat doar în funcție de natura imobilului, cota minimă de impozitare va fi majorată, iar pragul maxim nu va mai fi stabilit.

Cota minimă de impozitare este de 0,1% pentru clădirile rezidențiale și de 0,5% pentru clădirile nerezidențiale. Prin urmare, cota de impozitare va fi la discreția autorității locale, iar fiecare autoritate locală din țară poate alege cota de impozitare în funcție de propriile nevoi.
În prezent, valoarea impozabilă a unei clădiri variază în funcție de tipul de proprietar și de natura clădirii.

Mai exact, pentru clădirile de locuit aflate în proprietatea persoanelor fizice, valoarea se calculează pe baza suprafeței acestora, tipului clădirii și a anumitor coeficienți prevăzuți de legislație.

Pentru persoanele juridice, indiferent de tipul imobilului, valoarea se determină pe baza devizului final al lucrării de construcție, a prețului de achiziție sau a valorii raportului final de evaluare emis de un evaluator autorizat.

De anul viitor, indiferent de tipul de proprietar sau de natura imobilului, valoarea impozabilă a imobilului va fi determinată pe baza datelor cuprinse într-un studiu de piață administrat de Uniunea Națională a Notarilor din România, cunoscută și sub denumirea de „Grila Notarială”. “.

În plus, valoarea imobilului se va adăuga la valoarea terenului pe care se află imobilul, extras din același studiu.

Prin excepție, în cazul în care valorile acestor studii sunt mai mici decât valorile actuale, din baza de date a autorității locale, respectiv, valorile determinate conform normelor de construcție de locuințe în vigoare la 31 decembrie 2022, taxa 2023 va fi calculate ţinând cont de valorile mai mari .

Prin urmare, în principiu, taxa pe clădiri va crește pentru persoanele fizice și juridice începând cu anul viitor și doar în anumite cazuri excepționale, va rămâne neschimbată față de 2022.
De exemplu, în București, apartamente rezidențiale cu trei dormitoare construite în zona stației de metrou Politehnica după 2011, dacă se aplică aceeași cotă de impozitare de 0,1% efectivă anul acesta, taxa va fi majorată cu 50 de puncte anul viitor. %, de la 250 lei pe an la aproximativ 375 lei, folosind valoarea de la notar.

Dar o estimare exactă poate fi făcută doar odată ce cotele de impozitare care se aplică în 2023 sunt anunțate.

Pentru persoanele juridice care dețin centre comerciale sau clădiri de birouri, taxa pe clădiri va crește, dar în cazul clădirilor comerciale, taxa este de obicei un cost transferat către chiriaș.

În concluzie, așteptarea deciziei fiecărei autorități locale cu privire la cotele de impozitare și raportarea proprietăților imobiliare către un notar public pentru a determina costul estimat al impozitului din 2023.

Doar șase dintre cele 20 de districte ale Capitalei au înregistrat creșteri ale prețurilor pentru casele mai vechi cu trei dormitoare în aprilie

Doar șase dintre cele 20 de districte ale Capitalei au înregistrat creșteri ale prețurilor pentru casele mai vechi cu trei dormitoare în aprilie

În martie, prețul caselor vechi cu trei dormitoare din Sectorul 1 a fost mai mic decât cel din februarie și au fost 4 zone care au scăzut în aprilie. Chiar și așa, dacă rata de creștere lunară este de 3-5% pe an în 2021, atunci 2022 va aduce o creștere puternică de 7-8%.

În aprilie 2022, prețul unui apartament vechi cu trei camere din capitală a crescut în medie cu 450 de euro, sau 0,4%, pentru a ajunge la 107.650 de euro în aprilie 2022 față de martie, potrivit unui sondaj realizat de ZF Real Estate Index în in colaborare cu consultanta imobiliara. Compania SVN Romania. Comparativ cu aprilie 2021, rata anuală de creștere în aprilie 2022 este de 8,4%, cu un spread mediu de 8.400 EUR.
Din cele 20 de regiuni din Capitală luate în calcul, patru au înregistrat scăderi de preț în aprilie, comparativ cu doar una în martie față de februarie. Numărul regiunilor care a continuat să crească a fost de 6, față de 7 în martie vs februarie.

Cele mai mari creșteri din aprilie au fost Colentina – 6.000 €, Crângaşi – 3.000 €, Moşilor – 3.000 € și Titan – 8.000 €. Pe de altă parte, cele mai mari scăderi au fost pentru Dristor – 5.000 EUR, Berceni – 3.000 EUR şi Ştefan cel Mare – 3.000 EUR. „În contextul inflației locale și internaționale și în contextul cererii care a revenit la un nivel similar cu cel din primele două luni ale anului, prețurile locuințelor au o tendință ușor mai ridicată de la lună la lună”, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România .

SVN România și EFMS lansează compania de administrare a locuințelor închiriate, Svelppy

SVN România și EFMS lansează compania de administrare a locuințelor închiriate, Svelppy

Consultanta imobiliara SVN Romania, impreuna cu compania de management imobiliar Exclusive Facility Management Services (EFMS), au lansat Svelppy, care se va ocupa de managementul locuintelor inchiriate.

Compania va oferi servicii pentru managementul complet al proprietăților rezidențiale de închiriere, indiferent de segmentul de piață, de la turism și comercial până la rezidențial. În primul rând, Svelppy va opera în București și în viitor se va extinde pe alte piețe rezidențiale majore din țară.

Proprietarii și chiriașii vor avea acces la un portal online dedicat unde pot verifica starea proprietății și toate plățile. Taxa lunară pentru acest serviciu va fi calculată ca procent din valoarea chiriei și va varia în funcție de numărul de proprietăți deținute.

De asemenea, compania are în vedere să ofere un abonament premium, prin care ar garanta proprietarilor chirii pe toată durata contractului, indiferent de gradul de ocupare al proprietății, și nu pe baza celor mai bune niveluri de chirie sugerate.

“Piața tranzacțiilor rezidențiale în scop de investiții s-a dezvoltat în ultimii ani și estimăm că aproximativ 15% din casele vândute în București și zonele învecinate sunt cumpărate în scop investițional în fiecare an. Acesta este un rezultat al acestui lucru”, a spus Andrei Sârbu, CEO al SVN România. Procentul este sinonim cu mii de apartamente și case achiziționate pentru venituri recurente din chirie.

Potrivit SVN România, doar în ultimii cinci ani, peste 11.000 de case construite doar în București au fost cumpărate în scop de închiriere. Mai puțin de 3% dintre acestea sunt administrate de companii profesionale, ceea ce înseamnă că peste 10.500 de apartamente de închiriat în București sunt administrate intern.

Piețe imobiliare – SVN VP Maria Andrei: Toți cei care iau un împrumut pe ROBOR ar trebui să facă un pas către IRCC. Prețurile locuințelor vor crește și ele cu 15% în acest an

Sugestia vicepreședintelui SVN România, Maria Andrei, potrivit căreia debitorii de credite imobiliare legate de ROBOR au crescut rapid recent și se apropie de pragul de 6% ar trebui să ia măsuri pentru trecerea la indicatorul IRCC, transmisă în cadrul conferinței Profit.ro – Impactul crizei prețurilor pe piața imobiliară.
Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Alesonor, Brisk, Concelex, ELCO, Genesis Property, Impact, Meta Estate, Nhood, Nordis Group, Romanian Property Awards si Romanian SVN, si a fost transmis in direct la PROFIT NEWS TV „Discutam creditare si Crește dobânda și această panică care a creat, dar nu ținem cont de faptul că toți cei care au credit pe ROBOR ar trebui să facă acest pas către IRCC. Ne amintim de 2016, când s-a întâmplat cu legea plăților. Atunci chiar vedem o blocarea pe piața imobiliară, spre deosebire de ceea ce se întâmplă pe piață în acest moment. IRCC va crește și el, estimăm că va fi de 2,65% în trimestrul al treilea, dar acest procent este ceea ce am văzut la sfârșitul lui 2019 și începutul lui 2020 când piața este depășind maximele istorice, în acest moment. Nu cred că suntem în pericol, nu ar trebui să folosim cuvântul criză”, a spus Maria Andre. Indicele ROBOR a atins cel mai ridicat nivel din aproape 9 ani. Consumer Credit Benchmark (IRCC) este în prezent scăzut, dar va crește și în trimestrele următoare. Totuși, așa cum a arătat Profit.ro, în unele bănci, modificările imediate menționate în contracte pot fi profitabile.
Maria Andrei estimează că prețurile apartamentelor din București și din împrejurimi au crescut cu 15 la sută în acest an, din cauza creșterii prețurilor materialelor de construcții și a inflației. Ea a adăugat că, deși prețurile au crescut în ultimii ani, salariile au crescut și cu 11%. „Indicele SVN, pe care îl folosim pentru a calcula numărul de ani sau salariul necesar rambursării unui credit pentru un apartament cu două dormitoare de 50 mp în București, a fost de 8,2 până la 8,4 ani anul trecut, iar salariul mediu pe țară a fost de 102 ani. cele mai multe tranzacții mai scumpe au fost în București – în Ilfov, dar ne referim la media națională. Salariu mediu ajunge și la 800 de euro, în timp ce în București este de aproximativ 1.000-1.200 de euro”, a spus reprezentantul SVN România. Potrivit SVN, în prezent sunt în construcție peste 27.000 de locuințe noi doar în București și în împrejurimi. Dintre acestea, aproximativ 21.000 pot fi livrate anul acesta, similar cu 2021, sau aproximativ 10.500 de documente. În aceeași perioadă, volumele noastre în București și Ilfov au crescut cu 16,6%, la nivel național cu 6% și cu 13% la nivel național în aprilie. Nu cred că vom reuși să atingem recordul de livrare din 2021 în următorii 2-3 ani, dar urmează niște ani buni”, adaugă Maria Andrei, care a mai subliniat că din cele 183.000 de tranzacții finalizate anul trecut, 62% au fost realizate în numerar, adică din surse proprii Ponderea maximă a creditului Noua Casa este de 7% din nivelul creditului ipotecar acordat.

Prețul mediu prin tranzacții ipotecare în 2021 ajunge la 75.000 de euro, în timp ce ponderea creditelor pentru locuințe noi în numărul total de credite ipotecare noi este în scădere de la an la an.

Prețul mediu prin tranzacții ipotecare în 2021 ajunge la 75.000 de euro, în timp ce ponderea creditelor pentru locuințe noi în numărul total de credite ipotecare noi este în scădere de la an la an.

Creditul ipotecar mediu a ajuns la 61.000 de euro în 2021, o creștere cu 22% față de 2020, în timp ce prețul mediu al unei proprietăți achiziționate cu un credit ipotecar anul trecut a fost de 75.000 de euro. Creditele pentru locuințe noi au reprezentat 14% din totalul creditelor ipotecare noi în 2021, 25% în 2020 și 32% în 2019. În ceea ce privește ratele dobânzilor, rata medie a dobânzii ipotecare în 2021 va ajunge la 4,22%.

Potrivit informațiilor publicate în Raportul pieței ipotecare al consultanței financiare SVN România, prețul mediu al unei tranzacții ipotecare în 2021 va ajunge la 75.000 de euro, în timp ce ponderea creditelor pentru locuințe noi a intrat într-un trend descendent din 2019.

Creditele ipotecare medii au ajuns la 61.000 de euro în 2021, în creștere cu 22% față de 2020 și cu 34% față de 2019. În ceea ce privește rata medie a dobânzii la creditele ipotecare, nivelul în 2021 este de 4,22%, față de 5,26% în 2020 și 5,90% în 2019, potrivit raportului SVN România.

Marile bănci active pe piața românească și-au atins deja obiectivul de a-și crește volumul total de credite cu peste 30% până în 2021. Conform datelor colectate și prelucrate de SVN România, BCR deține o cotă de piață de 20% din totalul creditelor acordate populației începând cu anul 2021.

APROAPE 80% DIN LOCUINȚELE NOI DIN BUCUREȘTI SE VÂND PÂNÃ LA FINALIZAREA PROIECTELOR

Comparativ cu aceeași perioadă din 2021, prețurile pentru apartamentele noi de toate tipurile au crescut în acest an. Această evoluție este normală dacă se ține cont de rata inflației din zona euro (7,5% în martie, conform Eurostat). Creșterea prețurilor și creșterea cererii de materiale de construcție.
În mod obișnuit, dacă achiziția se află în fazele incipiente de dezvoltare – sau la lansarea proiectului – și cu un avans de peste 50%, un cumpărător poate cumpăra o casă nouă pentru mai puțin decât prețul de listă cu o plată în numerar. Diferența posibilă între prețul de listare și prețul tranzacției este de obicei de doar câteva puncte procentuale. Prețurile variază foarte mult în funcție de locația proiectului – inclusiv în cadrul aceleiași zone, proiectul, piața țintă, concurența din zonă sau zona de origine. De exemplu, în aviație, un apartament nou cu două dormitoare are prețuri între 110.000 și 190.000 € (plus TVA), în timp ce un apartament nou cu trei dormitoare are un preț între 150.000 și 400.000 € (plus TVA). În zona Obor, un apartament nou cu două dormitoare are un preț de la 100.000 la 120.000 de euro (inclusiv TVA), în timp ce un apartament nou cu trei dormitoare are prețuri de la 130.000 la 180.000 de euro (inclusiv TVA). Estimăm că în București putem vorbi despre 80% din absorbția locuințelor noi înainte de livrarea proiectului. Majoritatea tranzacțiilor cu locuințe noi sunt pentru locuințe aflate în diferite stadii de dezvoltare. Aproximativ 62% din apartamentele și casele vândute la nivel național anul trecut au fost cumpărate cu numerar, potrivit unei analize SVN bazate pe datele sistemului bancar și statisticile oficiale. Între timp, Noua Casa a ajuns să dețină doar 6,5% din tranzacțiile încheiate într-un an. Avansul mediu pentru o locuință ipotecata variază de la situație la situație și de la oraș la oraș, dar de obicei este de 20%. Acest procent mediu apare de obicei și în tranzacțiile efectuate cu fonduri proprii. Numărul de locuințe vândute la nivel național în primul trimestru al acestui an a fost cu 7,7% mai mare decât în ​​primul trimestru al anului trecut, Bucureștiul fiind în creștere cu 16,6%, arată datele ANCPI. Rețineți că această creștere este un an record absolut comparativ cu 2021, care este cu peste 48% mai mare decât 2020, care a fost din nou un an de creștere a performanței comparativ cu 2019. În acest caz, dezvoltatorul nu trebuie să creeze o ofertă specială de creștere a vânzărilor – un preț mai mic la începutul dezvoltării nu se califică ca o ofertă specială, în opinia noastră. Oferta de locuințe noi constă în principal din apartamente cu două și trei dormitoare. Aceasta este o schimbare logică față de perioada 2013-2019, când au dominat casele cu unul și două dormitoare. Venitul populației a crescut, piața mid-end s-a dezvoltat semnificativ, iar disponibilitatea de cumpărare a unei locuințe este acum de peste trei ori mai mare decât în ​​2008 în ceea ce privește cererea și ofertă, dacă ne referim la prețuri și salarii. Toate acestea, combinate cu perioadele de pandemie și perioadele de locuințe, au dus la o cerere puternică și în creștere pentru case mai spațioase, cu finisaje premium.

Acmanic, proiect de locuințe noi în valoare de 25 de milioane de euro care urmează să fie construit în nordul capitalei

Acmanic, proiect de locuințe noi în valoare de 25 de milioane de euro care urmează să fie construit în nordul capitalei

Un nou proiect imobiliar de lux va fi construit în nordul capitalei: Acmanic. Dezvoltatorul, compania autohtonă Camicna Development, va investi în proiect circa 25 de milioane de euro, inclusiv 51 de apartamente duplex de peste 120 de metri pătrați.

Potrivit SVN România, consultantul imobiliar care gestionează proiectul, Acmanic va forma o mică comunitate, fiecare apartament va avea propria sa terasă și grădină spațioasă, iar multe dintre facilitățile proprietății vor fi sustenabile: pompe de căldură, panouri solare, sistem Smart Home. .

Un alt factor de diferențiere pentru proiectele rezidențiale de lux este înălțimea apartamentelor, 3 metri pentru zonele de locuit și 2,8 metri pentru zonele de dormitor. 51 de apartamente înalte vor fi repartizate pe două clădiri cu trei etaje.

Proiectul este situat în zona Iancu Nicolae din nordul Bucureștiului, la marginea pădurii Băneasa, aproape de Liceul Mark Twain și Cambridge School of Bucharest.

Potrivit SVN România, segmentul de lux al Bucureștiului este de așteptat să înregistreze cea mai bună performanță în 2022, cu o cotă de piață de aproximativ 4,6% din locuințele în dezvoltare.

„Piața rezidențială de lux din București trăiește cea mai bună perioadă din istorie, cu o cotă de piață de aproximativ 4,6% din oferta nouă, adică peste 1.500 de locuințe premium și de lux în construcție, un record pentru segment”, a spus Andrei Sârbu, CEO SVN România, consultant imobiliar de proiect.

Fiecare unitate rezidențială va fi înconjurată de grădini și spații verzi, cu o suprafață totala de 3.000 de metri pătrați. Data de finalizare a proiectului este stabilită pentru al patrulea trimestru al anului 2023.

Cum răspunde piața imobiliară din România la criza pieței construcțiilor declanșată de conflictul din Ucraina

Cum răspunde piața imobiliară din România la criza pieței construcțiilor declanșată de conflictul din Ucraina

Piețele imobiliare din întreaga lume clocotesc ca vulcanii de noroi, iar experții occidentali se grăbesc să avertizeze că bula imobiliară este pe cale să izbucnească pe termen scurt, nu pe termen mediu. Dacă în Occident apar primele semne de încetinire a prețurilor, românii vor continua să cumpere proprietăți mai scumpe decât erau acum un an.
La începutul acestui an, studioul din Cluj-Napoca era la fel de mare ca o poveste de dulap mai serioasă, spre deliciul presei. Le dă altora curajul să ceară mai mult. De aceea, prețurile de vânzare și de închiriere au crescut cu peste 10% în mai puțin de un an.
Inflația, criza facturilor la energie, creșterea prețurilor la combustibil și alimentele din ce în ce mai scumpe ar trebui să reducă cererea. Și datele din aprilie arată exact asta. Comparativ cu aprilie 2021, numărul tranzacțiilor de cumpărare-vânzare imobiliară a scăzut cu 8,4%, potrivit statisticilor Agenției Naționale de Cadastru (ANCPI). Dar în București-Ilfov, care reprezintă aproximativ o treime din totalul național, s-a înregistrat o creștere de 13 la sută.
Un expert de la SVN România explică evoluția de la primăvară la vacanță. “Paștele din acest an este în aprilie. Există chiar o punte între Paște și 1 mai, așa că este destul de puțin activitatea redusă”, spune Alexandru Pricop, managing partner al rezidențelor. Potrivit experților, în 2022, cu excepția lunii aprilie, volumul tranzacțiilor va crește de la un an la altul. „În luna mai, numărul caselor vândute în toată țara a crescut cu 18,4% pe an, iar în București și Ilfov cu 32%. Acestea sunt statistici oficiale”, spune Alexandru Pricop.
Alin Popa, managing director Novum Invest, dezvoltator cu o cifră de afaceri de 260 de milioane de lei, a declarat că în cazul locuințelor noi, creșterile de preț sunt cât se poate de normale, întrucât costurile de construcție au crescut și ele cu cel puțin 35%. 52 milioane euro) anul trecut, au fost patru proiecte active în vestul Bucureștiului.
La Novum Invest, prețul mediu al unui apartament cu două dormitoare este de 100.000 de euro. „Au crescut în medie cu 10% în ultimul an, sub rata inflației de 14,5%, dar niciun dezvoltator serios nu a transmis toată această creștere către clientul final”, spune Alin Popa.
Alin Popa susține că, pe lângă mai multe întârzieri în semnarea contractelor de vânzare în cele trei săptămâni de la izbucnirea războiului din Ucraina din 24 februarie, nivelul afacerilor în 2022 este peste recordul istoric. „Acum, ca și în anii precedenți, cererea de solvenți este puternică. Acest lucru se explică și prin prețurile relativ scăzute din București față de alte capitale europene. În plus, puterea de cumpărare a populației a crescut în ultimii ani și accesul la credit este încă relativ ușor”, a explicat dezvoltatorul.
La rândul său, potrivit lui Cristian Păun, profesor de economie la Institutul de Cercetări Economice București (ASE), dezvoltarea economică permanentă a României a impulsionat piața imobiliară. „Noile industrii, noi investiții, locuri de muncă și apoi oamenii se mută din zonele rurale în zonele urbane mențin cererea de locuințe ridicată”, a spus economistul. Păun avertizează că această dezvoltare vine cu provocări, precum depopularea în mediul rural și concentrarea populației în marile zone urbane. “Autoritățile nu au reușit să țină pasul prin dezvoltarea infrastructurii necesare. Acest lucru se traduce în stres, poluare, trafic strâns și vânzări permanente, așa cum am văzut la București, întregul județ Ilfov a fost transformat în dormitoare.”
De aceea cei implicați în piață neagă că în România se poate vorbi despre o bulă imobiliară care este pe cale să izbucnească. „Cum definim bulele?”, a întrebat Alexandru Pricop. „Creșteri rapide și artificiale ale prețurilor, de obicei din cauza revânzării și a cumpărătorilor sau investitorilor care doresc să obțină un profit relativ rapid din revânzare”, a spus el.
“Cu acești factori în 2007-2008, aproximativ 70% din locuințe au fost inițial cumpărate de investitori. Astăzi, pentru peste 80% din locuințe, cumpărătorul final este persoana care le-a cumpărat”, a adăugat el. Cine sunt aceștia? „Tinerii sau familiile tinere își doresc mai mult spațiu, o locație mai bună pentru navetă mai scurtă și un spațiu de locuit de mai bună calitate”, spune Alexandru Pricop.
Expertul imobiliar a spus că inflația este unul dintre motivele pentru care creșterea prețurilor la locuințe este normală. În 2008, înainte de criza care a aruncat în aer și prețurile caselor, inflația era de doar 6,3 la sută, își amintește el. „Astăzi am ajuns la 14,5%, ceea ce afectează și costul materialelor de construcție, salariile și alte costuri aferente, care se reflectă parțial și în prețul de vânzare”, a spus expertul SVN.
De ce românii cumpără case la prețuri mai mari decât anul trecut și, aparent, nu sunt îngrijorați că valoarea proprietății ar putea scădea? Cristian Păun a explicat: „Prețurile nu au revenit la nivelurile din 2009-2010. Se apropie, dar să nu uităm că în ultimii 12 ani s-a înregistrat și o creștere semnificativă a PIB-ului.
În unele orașe se observă o creștere artificială, o ușoară bulă am putea spune, dar nu la scara sfârșitului lumii”, a spus profesorul, care a investit și „o sumă imensă” în această piață. „Nu uita că și euro are inflație, chiar e jumătate din inflația lei. Acest lucru contribuie la creșterea pieței noastre imobiliare”, a adăugat profesorul universitar.
Între timp, în Europa de Vest și SUA, tendința este de a modera vânzările. Prețurile au scăzut, pe măsură ce cererea a stagnat sau chiar a scăzut.
Un raport al Băncii Centrale Europene de la sfârșitul lunii mai a avertizat că prețurile locuințelor au fost supraevaluate și o ajustare pe fondul creșterii prețurilor la credite sau a ratelor dobânzilor mai mari, era inevitabilă. BCE urmează să anunțe o nouă rată a dobânzii cheie în iulie, care va afecta ratele cheie din toate țările UE și, prin urmare, ratele de creditare.
O piatră de hotar: prețurile locuințelor din regiunea Parisului au scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2022 față de aceeași perioadă a anului trecut. Nu pare mare lucru, dar pentru unul dintre cele mai căutate (și scumpe) orașe din Europa înseamnă mult după decenii de creștere constantă. Prețul pe metru pătrat în Paris rămâne cel mai mare din Europa: 10.520 €. În Occident, instituțiile importante înregistrează aceeași tendință. În fața unei inflații care nu s-a văzut de zeci de ani, piața de capital de astăzi se scufundă în cerul de mâine, oamenii pun nevoile imediate pe primul loc și pun în urmă cumpărarea unei case. O analiză Bloomberg a piețelor din 19 țări dezvoltate din întreaga lume arată că cumpărarea de bunuri imobiliare este în prezent una dintre cele mai riscante investiții.
Dacă asta nu ar fi suficient, Ivy Zelman, unul dintre puținii experți americani care a prezis bula imobiliară din 2008-2009 care a dus lumea în criza datoriilor, spune că „piața a fost extaziată în ultimul an” și ei din nou, semne „multe peste””.
Piețele din unele părți ale SUA au depășit chiar România în ultimul an, în creștere cu 20%. La începutul acestui an, americanii s-au confruntat cu teama de a nu pierde, ceea ce înseamnă că timpul mediu pe care o locuință este pe piață este de doar 38 de zile, comparativ cu 67 de zile anterior.
La sfârșitul anului trecut, în Statele Unite erau vândute 726.000 de case. În cei 20 de ani dinaintea pandemiei, această măsură nu a scăzut niciodată sub 1 milion de unități. Cu toate acestea, prețurile caselor au scăzut în mai în șase metrouri din SUA: Pittsburgh (-10,5%), Rochester (-9,7%), Cincinnati (-9,6%), Cleveland (-2,3%), Detroit (-1,8%) și Buffalo ( -1,2%).
„În Occident prețurile sunt deja foarte mari”, explică Cristian Păun. Economistul citează exemplul unui apartament de 50 de metri pătrați din Paris. „Sunt două camere, dintre care una de doi pe doi, și se vinde cu un preț de până la un milion de euro cu un credit ipotecar în spate. Desigur, inflația mare va inhiba prețul ridicat al acestor case, mai ales dacă sunt cumpărate. Un alt factor pe care îl consideră că „ajustarea vine după ani de creștere artificială a prețurilor în metropola lumii, din cauza sumelor uriașe de bani investite aici de oamenii de afaceri din Rusia, ca să nu mai vorbim de oligarhi”.
Până în mai 2022, oferta medie de locuințe în București este de 1.747 euro/m², la distanță mare de capitalele occidentale. Dar prețurile sunt cu 3,3% mai mari decât luna precedentă și cu 17,7% mai mari decât în ​​mai 2021. De ce sunt românii dispuși să plătească prețuri atât de mari față de acum un an?
Datele INS arată că salariile medii în aprilie 2022 sunt cu 11,4% mai mari decât în ​​aprilie 2021. Pentru un apartament nou cu două dormitoare în București, angajaților de astăzi (în medie) le-ar trebui să plătească 8,3 ani. Pentru aceeași gospodărie, în 2009 ar fi nevoie de un salariu/economie mediu de peste 393, adică rate pe 33 de ani.
Oamenii cumpără astfel, în ciuda dificultăților. „Prețurile sunt în creștere din cauza creșterii în întregul lanț de aprovizionare, a achizițiilor de materiale și a costurilor curente, inclusiv a salariilor proiectanților, inginerilor, constructorilor și tuturor angajaților”, a spus reprezentantul SVN România.
Cât poate dura această excepție în România dacă prețurile sunt mai mici în restul lumii? “Au mai rămas cel puțin doi ani, pentru că piața de aici nu și-a atins încă potențialul. În capitalele nu departe, precum Viena, chiriile încep de la 1.000 de euro pe lună, și nu sunt în centrul orașului. În cartiere similare din București, chiriile se mențin la 1.000 pe lună. Un nivel modest de 300-400 de euro”, din răspunsul lui Cristian Păun.
Pentru Alin Popa de la Novum Invest, impactul creditării mai stricte nu se materializează încă. “Un procent mare dintre clienții noștri sunt clienți repeta, ceea ce ne ajută să avem o bază de clienți care va cumpăra case și va investi în viitor. În schimb, nu am observat o scădere bruscă a cererii, iar prețurile rămân sustenabile”, estimează dezvoltatorul.

Revoluția pe piața imobiliară din SUA: cele mai scăzute niveluri de accesibilitate la locuințe din ultimii trei ani

Revoluția pe piața imobiliară din SUA: cele mai scăzute niveluri de accesibilitate la locuințe din ultimii trei ani

Wall Street Journal a scris că în iunie, nivelurile de accesibilitate a locuințelor au fost la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani, deoarece prețurile au crescut la niveluri record, iar ratele ipotecare au crescut.

Indicele de accesibilitate a locuințelor, care ține cont de venitul gospodăriei, ratele ipotecare și prețul de vânzare al caselor unifamiliale existente, a scăzut la 98,5 în iunie, cel mai scăzut nivel din iunie 1989, potrivit Asociației Naționale a Agenților Imobiliari. La acea vreme era 98,3. Vânzările de case au scăzut timp de cinci luni consecutive. De asemenea, în aceeași perioadă, nivelurile ratelor dobânzilor au crescut, iar prețurile locuințelor au crescut constant, ceea ce a dus la cea mai gravă eroziune a accesibilității locuințelor în Statele Unite ale Americii.

În timp ce numărul tranzacțiilor imobiliare a continuat să scadă, prețurile au continuat să crească față de un an în urmă, deoarece numărul de case de vânzare din SUA a crescut. încă sub nivelurile istorice.

Viața la ţară, tot mai mulți oameni devin realitate. Cu 11% mai multe locuințe livrate în zonele rurale în 2021 decât în ​​2020

Viața la ţară, tot mai mulți oameni devin realitate. Cu 11% mai multe locuințe livrate în zonele rurale în 2021 decât în ​​2020

Munca de oriunde și distanțarea socială cauzată de pandemia de COVID-19 au determinat populațiile să migreze în zone mai liniștite din zone suburbane sau orașe din jurul orașelor mari, cu implicații importante pentru piața rezidențială. Consultanții imobiliari spun că această tendință se va accelera în următorii ani.

Viața la ţară, tot mai mulți oameni devin realitate. Cu 11% mai multe locuințe livrate în zonele rurale în 2021 decât în ​​2020

În 2021, casele împrăștiate în mediul rural și-au reluat tendința ascendentă, apropiindu-se de nivelurile din 2009. Ca urmare, din cele peste 70.000 de case livrate anul trecut, aproape 29.000 au fost clasificate ca rurale. Date de pe platforma Tianbao a Biroului Național de Statistică. Comparativ cu 2020, creșterea a fost de 11%, în timp ce livrările urbane au crescut cu mai puțin de 1%. Acesta este un alt trend care se dezvoltă în contextul pandemiei, întrucât multe persoane care dețin case în orașe, în special în București, aleg să cumpere în localitățile învecinate, departe de zarva, poluare, zgomot și betonul orașului. oraș ecologic. Drept urmare, au redescoperit posibilitatea de a trăi la țară, de a avea o curte și o grădină, și o gură permanentă de aer proaspăt, mai ales că varianta de a lucra de la distanță de oriunde, altul decât biroul devine din ce în ce mai populară. A fost doar un an, 2020, când livrările noi la domiciliu în zonele rurale au fost mult mai mici decât în ​​orașe. Cu toate acestea, decalajul s-a redus anul trecut, de la 39% la 32%. “A locui la rural, sau mai exact, a locui într-o curte de peste 2.000-3.000 de metri pătrați, necesită o organizare mai strictă decât a locui la bloc”, a spus un bucureștean. S-a mutat în mediul rural, unde și-a dedicat timpul, energia și banii îngrijirii casei și grădinii. Cu toate acestea, locuințele noi din oraș continuă să domine, numărul acestora ajungând la 42.470 anul trecut. Totuși, trebuie menționat că numărul mare de locuințe clasificate drept orașe se poate explica și prin trecerea multor zone satelit din jurul marilor orașe către zone metropolitane, promovând astfel dezvoltarea centrelor urbane. Acest ritm de dezvoltare continuă o tendință care a început acum câțiva ani, zona adiacentă orașului mare crescând pe măsură ce dezvoltarea rezidențială în orașul mare crește. Dezvoltatorii nu ignoră semnalele care le arată oamenilor încă din 2020. S-au mutat în țară, așa că au început proiecte în acest sens. De exemplu, firma Baupartner Construct, a cărei activitate principală este în domeniul construcţiilor, operează acum un proiect rezidenţial într-un sat de lângă Ploieşti. „Proiectul Garten Rezidenz este un ansamblu rezidențial din Ploiești, Strejnicu, în inelul de vest al orașului, cu un total de 72 de unități (în curs de finalizare). În această etapă sunt în construcție 37 de case. În faza următoare, alte propuneri. vor fi construite clădiri”, a declarat recent un reprezentant al Baupartner Construct, care este responsabil pentru proiectul Garten Rezidenz din Prahova. Zonele rurale din jurul Bucureștiului au devenit mai atractive din cauza blocajelor în eliberarea autorizațiilor de construire, care au suspendat PUZ-ul anul trecut, făcând imposibilă demararea unor noi proiecte în interiorul orașului. Peisajul urban incert actual nu va face decât să accelereze și mai mult construcția de locuințe în zona metropolitană. Probabil să crească, adică prețurile terenurilor. Dacă în zona metropolitană a capitalei, puteți cumpăra în continuare terenuri între 50 și 100 de euro pe metru pătrat, ceea ce este aproape imposibil în orice sector al capitalei, iar prețul este chiar de patru până la zece ori mai mare, asta se dovedește. că dacă vrei să locuiești într-o casă/vilă, este mai profitabil din punct de vedere economic să cumperi o casă cu teren în mediul rural sau mai bine, într-o zonă metropolitană”, spune Bogdan Cosmin Ivan, Dezvoltatori Imobiliari România. Secretar Asociație – Urbanis. Munca oriunde și distanțarea socială cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la o tendință a populațiilor de a migra în suburbii sau în zonele mai liniștite ale orașelor din jurul marilor orașe, cu implicații importante pentru piața rezidențială. Această tendință se va accelera. în următorii ani, suprafața de împuternicire în orașe și zone metropolitane vorbește multe. Gabriel Breniță, director asociat Servicii de Evaluare și Consultanță la firma de consultanță imobiliară Colliers România, a estimat recent că fiecare Fiecare familie va livra câte trei locuințe în zona metropolitană. 2020, primul an al pandemiei, dezvoltatorii imobiliari și consultanții au spus că a existat un sentiment din ce în ce mai mare de îngrijorare cu privire la multe companii care le permit angajaților din birouri să lucreze de acasă pe termen nelimitat. Există un interes din ce în ce mai mare pentru cumpărarea de case în loc de blocuri. Totuși, migrația către zonele rurale cu zone metropolitane sub influența marilor orașe nu este un fenomen obișnuit la nivelul întregului teritoriu, deoarece în general satele românești nu sunt aproape de pol din cauza îmbătrânirii urbanizării sau a migrației către centrele urbane sau în străinătate.

Cum să trăiești mai bine

Cum să trăiești mai bine

Următoarea ediţie a Salonului Imobiliar Bucureşti va avea loc la Palatul Parlamentului în perioada 18-20 noiembrie 2022.

Potrivit notei poloneze, guvernul polonez dorește să împuternicească autoritățile regionale să transforme centrele comerciale și clădirile de birouri libere în apartamente pentru a aborda deficitul de locuințe.

Potrivit indicelui imobiliar ZF, realizat în colaborare cu consultanța imobiliară SVN România, prețul mediu al unui apartament vechi cu trei dormitoare în București se apropie de 110.000 de euro în iunie 2022, la doar un an distanță de pragul de peste euro. 100.000. În schimb, din mai 2018 până în iunie 2021, a durat în medie trei ani, crescând de la 90.000 EUR la 100.000 EUR.

Dezvoltatorul imobiliar Opus Land Development a declarat că va construi cel puţin 500 de apartamente noi la proiectul Cosmopolis din Ştefăneştii de Jos, care are deja aproximativ 5.000 de locuințe. Investiția estimată este de 30 de milioane de euro.

Dobânzile ipotecare din zona euro cresc brusc, a scris Financial Times, crescând perspectiva unei piețe imobiliare în scădere, după ce sprijinul guvernamental în timpul pandemiei și dorința de a avea mai mult spațiu au declanșat o creștere bruscă a prețurilor locuințelor.

Potrivit studiului Deloitte Property Index 2022, România se află pe locul al doilea în topul celor mai ieftine țări europene pentru locuințe în 23 de țări și 68 de orașe, după Bosnia și Herţegovina, cu un preț mediu calculat de 1.266 €/m² Pe baza datelor de la principalele țări din România. orașe. În clasamentul orașelor, cel mai scump din România este Cluj-Napoca, cu o medie de 1.940 euro/m², urmat de București (1.573 euro/m²) și Brașov (1.348 euro/m²).

Iași, polul în dezvoltare rapidă al României. Dezvoltarea accelerată crește cererea de locuințe

Iași, polul în dezvoltare rapidă al României. Dezvoltarea accelerată crește cererea de locuințe

Până în 2015, Nord-Estul a fost favorizat de ISD, când a atras doar 2,6% din totalul său, cea mai mică pondere a ISD din țară, iar Nord-Estul a explodat în ultimii ani. Hub-ul regional al regiunii, Iași, a devenit una dintre principalele atracții pentru investitorii din tara, iar dezvoltarea sa rapida a creat noi solicitări și oportunități. Începând cu anul 2015, ISD au fost concentrate în zona metropolitană București-Ilfov, reprezentând 59,3% din restul de 40,7% împărțit pe două niveluri de dezvoltare, centrul (9%), vestul (8.1%), sudul (7.2%) și triouri formate din Nord-Vest (5,9%), Sud-Vest (3,4%) și Nord-Est (2,6%). Cu toate acestea, în ultimii șapte ani, investitorii și-au îndreptat din ce în ce mai mult atenția către regiunea de nord-est și hub-ul său regional Iași, care crește și investițiile publice în infrastructură. În ultimii ani, spre deosebire de orașe precum București, Cluj sau Timișoara, după ce au dezvoltat noi spații de birouri, mai multe companii mari au optat pentru Iași, din cauza condițiilor bune pe care le oferă este un alt avantaj al Centrului Universitar Iași, capabil să dezvolte personal calificat în condiții în care lipsa forței de muncă este una dintre principalele provocări la nivel global. Drept urmare, orașul atrage companii cu mii de angajați, precum Amazon (2.500 de angajați), Atos (peste 1.000 de angajați) și Visma Software România. Recent, Bosch, care are 5 centre si 8.160 de angajați în țara noastră, a anunțat ca va deschide o noua fabrica la Iași in cooperare cu Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi. Dezvoltarea orașului se vede si in lucrările recente de infrastructura din Iași. Numărul de tranzite pe Aeroportul Iași este al doilea după Otopeni și Cluj și se situează printre primele trei din țară. În prima jumătate a anului 2022, a primit 690.000 de pasageri, în creștere cu 10% față de 2019. Traficul aerian în România În acest scop, până la sfârșitul anului 2023, Aeroportul Iași va avea un nou terminal cu o capacitate anuală de handling de 3.300.000 de pasageri.
Sănătatea este un alt capitol în care Regiunea Metropolitană Iași investește din plin, iar la sfârșitul lunii iulie a fost depusă la Proiect documentația tehnică pentru autorizarea construcției Institutului Regional de Medicină Cardiovasculară cu 500 de paturi și 19 camere. Manager Cristina Laura Gafton, anul acesta va începe și construcția spitalului de urgență în zona Yaxi: „Este un proiect cu o suprafață de dezvoltare de aproximativ 150.000 de metri pătrați și 850 de pacienți consecutivi”. Ne așteptăm ca proiectarea să fie finalizată până la sfârșitul anului și Ministerul Sănătății a aprobat o strategie de accelerare a construcției și o vom face în loturi. Prin urmare, prima fază va dezvolta terenul și îl va conecta la utilități, sperăm să lansăm licitația înainte de finalul anului, iar lucrările principale ale fazei a doua vor începe în 2023. În teorie, avem șansa să începem lucrările de amenajare a teritoriului până la sfârșitul anului 2022. Potrivit populationstat.com, Iașiul și zona sa metropolitană sunt a doua ca populație, după capitala București și puțin înaintea clusterelor de orașe Cluj și Timișoara.
Proiecțiile din sursele de mai sus indică faptul că această populație este în creștere în următorii zece ani, ducând la obținerea cetățeniei Republicii Moldova peste 1.000.000 de cetățeni ai Republicii Moldova, dintre care majoritatea aleg regiunea Iași pentru a depune documentele. necesare pentru a obține cetățenia.
Această comunitate de cetățeni din Republica Moldova cu dublă cetățenie a reușit nu doar să creeze una dintre cele mai mari comunități de studenți străini. În cadrul Universității de Medicină „Grigore Popa” sunt înscriși anual peste 1.700 de străini, în timp ce media Universității Alexandru Ioan Cuza este de circa 1.000 de străini pe an. Majoritatea elevilor cu studii în Iași aleg să rămână în oraș chiar și după terminarea studiilor.
Dezvoltarea a creat și o nouă cerere pentru orașele din nordul țării, inclusiv creșterea fondului de locuințe. Investițiile au creat noi locuri de muncă și condiții de viață din ce în ce mai bune, ceea ce se reflectă în creșterea continuă a cererii rezidențiale, mai ales că sectorul imobiliar de birouri și retail din Iași se accelerează. Există un program de construcție a campusului care combină spații de birouri, servicii de vânzare cu amănuntul și alimente și băuturi cu investiții în parcuri și utilități. În acest context de piață, IMPACT Deedeveloper & Contractor, primul dezvoltator imobiliar din țară listat la Bursa de Valori București, cu o experiență de peste 30 de ani în activități, a dezvoltat un proiect de construcție care va deveni cea mai mare comunitate rezidențială din Iași. Ansamblul rezidențial, numit Greenfield Copou, va avea 1.062 de apartamente conform standardelor BREEAM Excellent Sustainability (evaluate de evaluatori independenți autorizați folosind parametri și indici de sustenabilitate bazați pe știință, care acoperă o serie de aspecte de mediu) și Standard nZEB (clădirea are o performanță energetică foarte ridicată). Nevoile de energie trebuie să provină din surse regenerabile cât mai mult posibil, inclusiv din instalațiile de producere a energiei regenerabile la fața locului sau în apropiere).

Misterul caselor Chiajna şi Ştefăneştii de Jos: ANAF spune că nu are nicio legătură cu 11.000 de apartamente construite în Chiajna care nu apar în evidenţele primăriei pentru a fi impozitate.

Misterul caselor Chiajna şi Ştefăneştii de Jos: ANAF spune că nu are nicio legătură cu 11.000 de apartamente construite în Chiajna care nu apar în evidenţele primăriei pentru a fi impozitate.

Autoritățile locale sunt responsabile de centralizarea plăților aferente impozitului pe locuințe, a spus un reprezentant al Ministerului Finanțelor, ca răspuns la o solicitare a ZF, care a plecat de la ceea ce s-a constatat în mai multe locuri din Ilfov și din București: raportat de Oficiul Național de Statistică. Numărul de locuințe livrate în fiecare an și realitățile locale.

Potrivit reglementărilor Legea nr. 227/2015 art. 455 privind Codul fiscal și modificările și completările ulterioare prevede că oricine deține un imobil situat în România trebuie să plătească un impozit anual asupra imobilului, care constituie comună, oraș sau municipiu (sectoare, în cazul Bucureștiului) unde se afla imobilul. De asemenea, pe baza principiilor autoguvernării locale, prin Articolul 490 din Codul fiscal, administrațiile publice locale și agențiile de specialitate ale acestora (după caz) răspund de stabilirea, controlul și perceperea impozitelor și taxelor locale, precum și a amenzilor și penalităților aferente. Biroul de presă al Ministerului Finanțelor, la acea vreme a îndeplinit solicitarea transmisă inițial de ZF către ANAF.

Ei au mai adăugat că Ministerul de Finanțe nu are informații despre numărul de case noi care au plătit impozite în România în fiecare an în ultimul deceniu.

Ziarul Financiar a raportat că în ultimele luni a existat o discrepanţă între numărul de locuințe raportat de Oficiul Național de Statistică și numărul real de locuințe din raioanele Chiajna și Ștefăneștii de Jos din județul Ilfov și București.

Comuna Chiajna, care cuprinde satele Chiajna, Dudu şi Roşu, a raportat la INS că au fost finalizate mai puţin de 3.500 de case în toată comuna în ultimii 20 de ani, în timp ce doar ansamblul Militari Residence cuprinde 11.000 de apartamente în 90 de blocuri. Pe platforma Tianbao a INS nu există date subdivizate pentru fiecare sat din comună, putând fi doar acumulate. În ultimele luni, reprezentanții autorității locale din Chiaina nu au răspuns solicitării ZF de clarificare a situației.

În Ștefăneștii de Jos au fost livrate doar 117 case în perioada 2011-2020, conform datelor furnizate de Oficiul Național de Statistică pe platforma Tempo. De altfel, Cosmopolis, cel mai mare complex unic din zona adiacentă capitalei, a adus pe piață 5.000 de locuințe în 15 ani.

Nici la București situația nu este foarte clară. Potrivit statisticilor INS a platformei Tempo, în perioada 2016-2020, pe piața rezidențială din București au fost livrate 35.680 de case. Însă în perioada 2017-2021, doar consiliul cartierului 1 a vorbit despre aproape 22.000 de locuințe pe teritoriul său, în timp ce cartierul al 5-lea a vorbit despre alte 28.000 în aceeași perioadă. Astfel, există un semn de întrebare cu privire la acuratețea datelor transmise INS de către administrațiile publice centrale și locale și cât de bine reflectă acestea realitatea.

„Potrivit Secțiunii 461 din Codul financiar, impozitul pe construcție se plătește de către persoana care deține imobilul la data de 31 decembrie a exercițiului financiar precedent pentru întregul exercițiu financiar. De asemenea, în cazul achiziționarea sau construirea imobilului în cursul anului, proprietarul acesteia este obligat să depună o declarație la agenția financiară locală din zona în care se află imobilul în termen de 30 de zile de la data achiziției, iar datoria va fi percepută asupra imobilului din 1 ianuarie a anului următor.”
Dacă o clădire este achiziționată sau construită în cursul anului, proprietarul este obligat să depună o declarație la autoritatea financiară locală din jurisdicția în care se află clădirea în termen de 30 de zile de la data achiziției și de la reprezentantul Ministerului Finanțelor.

Care sunt cele mai scumpe zone din București și de ce piața imobiliară este în creștere?

Care sunt cele mai scumpe zone din București și de ce piața imobiliară este în creștere?

Domeniul imobiliar a cunoscut un adevărat Boom în 2021, motivat, în cea mai mare parte de pandemie. Chiar dacă incertitudinile economice date de pandemie au fost din ce în ce mai numeroase, numărul românilor care și-au achiziționat o locuință a crescut, ceea ce a dus la o creștere explozivă a prețurilor, atât în București, cât și în alte orașe mari ale țării.

Care sunt statisticile și prețurile medii ale locuințelor din capitală?

Conform celor de la Kiwi Finance, indicele imobiliar al anului trecut a fost de 1289 de euro/mp, ceea ce este o valoare de 1,8 ori mai mare decât salariul mediu net. În ciuda prețului mare, gradul de accesibilitate la o locuință este cel mai bun din 2004 până astăzi, Bucureștiul fiind în topul celor mai accesibile orașe din România (raportat la veniturile locuitorilor) și conducând detașat în comparație cu marile orașe din Uniunea Europeană. Deși prețurile locuințelor au ajuns să fie similare cu cele din bula imobiliară a anului 2007-2008, acestea sunt de trei ori mai accesibile pentru bucureșteni.

Acest fapt este dovedit de cererea din ce în ce mai mare și de creșterea locuințelor finalizate cu 15% față de anul 2020.

Piață imobiliară își continuă ascensiunea și în 2022, autorizațiile de construcție emise în ultima perioadă fiind cu 14% mai multe decât în anul precedent.

De ce au crescut prețurile locuințelor?

Un motiv pentru care au crescut prețurile locuințelor este creșterea susținută a prețurilor pentru materialele de construcții. Pe lista motivelor intră și următoarele:

  • o cerere susținută din partea cumpărătorilor;
  • creșterea valorii maximă a caselor care intră în programul “ Prima casă”;
  • scăderea numărului de români cu credite imobiliare, care au avut probleme în achitarea ratelor.

Care sunt cele mai scumpe zone din București?

Dacă prețul mediu al capitalei este de 1.300 de euro pe metru pătrat util, prețul din zonele foarte căutate poate să ajungă chiar și la 2.810 euro pe metru pătrat util. În general, zonele extrem de apreciate, pentru care cumpărătorii plătesc foarte mult sunt cele care oferă acces către zone verzi, mijloace de transport în comun, restaurante, pub-uri și alte locuri destinate petrecerii timpului liber, precum și către clinici private.

Pe lista celor mai scumpe zone se numără următoarele:

1. Kiseleff Aviatorilor – Este o zonă care se remarcă prin parcurile Kiseleff și Bordei, în care nu există blocuri comuniste, însă nu există nici piețe sau magazine. Cartierul dispune de toate utilitățile, de acces la unități bune de învățământ (aici pot fi regăsite trei dintre cele mai bune 10 licee din București), de mijloace de transport în comun (metrou și tramvai), precum și de bulevarde largi către ieșirile din oraș. Prețul unui apartament de două camere poate să înceapă de la 250.000 de euro.

2. Herăstrău Nordului – Este o zonă cu prețuri care ajung la 2.730 de euro pentru un metru pătrat util. Avantajul major al celor care locuiesc aici este accesul rapid la Parcul Herăstrău, unde există zone verzi întinse, terenuri de sport, restaurante, cafenele și terase. De asemenea, în această zonă pot fi găsite și școli, grădinițe internaționale, clinici medicale sau spitale.

3. Dorobanți Floreasca – Este o zonă mai centrală, cu prețuri medii de 2.300 de euro pentru un metru pătrat util. Aici pot fi regăsite case interbelice foarte bine conservate, o mulțime de magazine de lux și de cafenele, precum și numeroase reședințe ale corpului diplomatic din București.

4. Aviației –  Este un alt cartier foarte căutat, care se remarcă prin prețurile ce depășesc 2.180 de euro/mp. Situat în nordul Bucureștiului și construit destul de recent (după 1980), acest cartier are o mulțime de școli private, spitale și magazine, inclusiv un mall destinat corporatiștilor din zonă.

5. Dacia –  Zona Dacia Eminescu este o zonă centrală în care prețul locuințelor scade sub 2.000 de euro pe metru pătrat. Este una dintre cele mai vechi zone din capitală, întinsă de la Piaț Romană până la Calea Moșilor. Se remarcă prin casele de lux și construcțiile istorice care au fost restaurate în ultima perioadă.

Bucureștenii cu buget mediu tind să plece din oraș

Bucureștenii care nu au buget pentru zonele mai sus amintite, tind să plece din oraș și să opteze pentru case. Zonele din Nordul Bucureștiului ( Balotești, Corbeanca și chiar Snagov) se dezvoltă susținut și reușesc să ofere din ce în ce mai multe oportunități, chiar și pentru cei care sunt legați de oraș.