Top 3 atracții turistice din zona turistică Piața Universității din București

Top 3 atracții turistice din zona turistică Piața Universității din București
Top 3 atracții turistice din zona turistică Piața Universității din București

Piața Universității este o piață importantă în București. Este situată în centrul capitalei; forma sa este influențată de modelul Haussmann al La Grande Croisee, împărțind axele nord-sud și est-vest pentru a încuraja modernizarea orașului prin influența pariziană. Aici se află clădirile Universității din București, Teatrul Național „I.L.Caragiale” și Hotelul Intercontinental.

Aici s-au petrecut evenimentele din primăvara anului 1990, 13-15 iunie 1990, în timpul guvernării FSN, Universitatea de Stat din București și una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior din România. Înființată în 1864, Universitatea din București este a doua universitate modernă din România după Universitatea din Iași. În septembrie 2014, în Piața Universității a avut loc Campionatul European de 3×3 FIBA și Campionatul European de Baschet 3×3.

Palatul Suțu – Muzeul Municipiului București

Top 3 atracții turistice din zona turistică Piața Universității din București

Palatul Suțu este unul dintre cele mai vechi conace aristocratice din București și una dintre puținele clădiri care a rămas neschimbată de mai bine de 150 de ani. Aceasta a fost construită de Costache Suțu, după planurile arhitecților Conrad Schwink și Johann Veit între 1833 și 1835. Palatul se situează pe Bulevardul Ion C. Brătianu 2.

Interiorul palatului a fost proiectat în 1862 de celebrul sculptor și artist decorativ Carl Stoker. Scara de acces la primul etaj, dispusă enorm in doua brațe, deschide problema perspectivei prin instalarea unei oglinzi aduse din Murano pe peretele din față si agățată într-un cadru frumos. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a fost perioadă de glorie a Palatului Suțu, iar primul dans al anului a avut loc în februarie. Grigore Suţu (1819-1893) şi soţia sa Irina, fiicele marelui bancher Ştefan Hagi Moscu, s-au preocupat de menţinerea atmosferei unei reşedinţe nobiliare.

A fost o reședință privată până la începutul secolului al XX-lea. Palatul Suțu este noul sediu al Muzeului Bucuresti din 1956. Palatul a fost restaurat între 1956 și 1958 și a fost deschis publicului pe 23 ianuarie 1959. De atunci, a găzduit expoziții legate de istoria Bucureștiului, profitând de cercetările deosebite de patrimoniu, arheologie, donații și achiziții realizate cu fonduri asigurate anual de primăria capitalei.
Pentru grupurile de 10 până la 25 de persoane, pentru a rezerva un ghid de limbă română, se anunță cu cel puțin 5 zile lucrătoare în avans, sunteți rugați să trimiteți un e-mail la relatii.publice@muzeulbucurestiului.ro. (Serviciul temporar indisponibil)

Daca ai nevoie de indrumare, în caz contrar orarul școlii, se trimite doar pe email la educatie@muzeulbucurestiului.ro. Vizitele neghidate nu trebuie programate. (Serviciul temporar indisponibil).

Puteți ajunge aici accesând metroul, vă puteți opri la stația Universitate sau puteți folosi autobuzele 61, 66, 91, 90, 70 sau 85.

Biletul pentru grupuri organizate, pensionari, studenți, militari sau elevi este în valoare de 5 lei, biletul întreg 10 lei, iar pentru fotografiere sau filmare de către turiști în interiorul muzeului costă 15 lei. Intrarea este gratuită pentru persoanele cu dizabilități și pentru preșcolari.

Muzeul Holocaustului

Top 3 atracții turistice din zona turistică Piața Universității din București

Memorialul Holocaustului este un monument din București, inaugurat la 8 octombrie 2009. Piatra de temelie a Memorialului Holocaustului a fost pusă la 9 octombrie 2006, de Ziua Holocaustului României, în prezența președintelui Traian Băsescu și a ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu.

Ziua Holocaustului din România este programată pe 9 octombrie pentru a comemora cei peste 250.000 de evrei care au murit în 1941, ca urmare a deportării lor în Transnistria. Ziua a fost marcată prin lege în 2004, înființarea Institutului Național al Holocaustului și aprobarea legii de incriminare a antisemitismului.
A doua etapă cuprinde cinci proiecte executate de Alexandru Galai, Călinescu Arghira, Vlad Andrei Gherghiceanu și Codrin Tritescu, Peter Jacobi, Bogdan Iacob, Alexandru Crișan,Marius Marcu Lăpădat și Ana-Maria Crișan, dintre care doar trei rămân în finală.

Memorialul Holocaustului a fost realizat de artistul Peter Jacoby la un cost de 17 milioane de lei, plătit de Ministerul Culturii. Ansamblul este construit pe un teren de 2.894 de metri pătrați într-un fost spațiu verde la intersecția străzilor Mihai Vodă, Anghel Saligny, Ion Brezoianu și Lipscani din zona publică a Bucureștiului. Potrivit proiectului, pe lângă memorialul central, complexul include cinci sculpturi – Epitaful, Roata Romei, Calea Durerii, Steaua lui David și Coloana.

De la distanță, în mijlocul parcului vechi, acum pavat, se vede o structura uriașă din beton ce pare a fi fundatia unei cladiri incepute si abandonate. Pe măsură ce privitorul se apropie, se observă că, de fapt, structura masivă de beton se află într-o groapă, iar de la fundație, devine ceea ce arată ca o groapă de nisip. Există niște scări foarte largi pentru a coborî în groapă, astfel încât persoanele cu dizabilități să poată coborî cu ușurință.

Memorialul Renașterii

Top 3 atracții turistice din zona turistică Piața Universității din București

Memorialul Renașterii este un memorial din București, România, care comemorează luptele și victimele Revoluției române din 1989, care a răsturnat comunismul. Complexul memorial a fost inaugurat în august 2005 în Piața Revoluției, unde dictatorul din epoca comunistă, Nicolae Ceaușescu, a fost înlăturat public în decembrie 1989.

Memorialul, proiectat de Alexandru Ghilduș, are ca piesă centrală un stâlp de marmură înalt de 25 de metri care ajunge până la cer, pe care este așezată o „coroană” metalică. Stâlpul este înconjurat de o piață de 600 m2, acoperită cu granit și marmură. Memorialul a costat 5,6 milioane lei. Numele său inițial era „Glorie Eternă Eroilor și Revoluția Română din Decembrie 1989”. Numele memorialului face aluzie la renașterea României ca națiune după prăbușirea comunismului.

În ciuda necesității recunoscute în mod obișnuit pentru un monument care să comemoreze revoluția română din 1989, monumentul a stârnit dispute considerabile când a fost inaugurat în 2005, în principal în legătură cu designul său. Mulți artiști au afirmat că monumentul, în special pilonul său central, nu avea orice simbolism, era prea abstract și, prin urmare, nu reprezenta în mod adecvat amploarea și suferința revoluției din 1989, care s-a soldat cu aproximativ 1.500 de vieți.

Alții au declarat că personal nu le-a plăcut estetica designului; Primarul Bucureștiului, Adriean Videanu, a declarat: “Este o chestiune de gust. Mie personal nu-mi place. Nu îi înțeleg simbolismul”. Au existat și controverse pentru că designerul, Ghilduş, a fost un artist aplicat, proiectând obiecte precum scaune și lămpi, mai degrabă decât sculptor. Criticul de artă Mihai Oroveanu a spus: „Alexandru Ghilduş nu are calificările pentru a face astfel de lucrări, fiind designer, nu sculptor”. Memorialul Renașterii a fost descris ca „un cartof pe un băț”, o „măsline pe un băț”, „cartoful revoluției” și „vectorul cu coroană”. A fost criticată și amplasarea monumentului, iar comitetele de planificare din București au respins proiectul, dar rolul lor este oficial doar de consultant și monumentul a fost oricum ridicat.

Datorită relativei sale nepopularități, monumentul este păzit 24 de ore pe zi. În ciuda acestui fapt, în noaptea de 12 mai 2006, a fost vandalizat cu un grafitti șablonat, înfățișând personajul fictiv „V” pe latura îndreptată spre Muzeul Național de Artă.

În 2012, monumentul a fost deformat a doua oară cu un strop de vopsea roșu aprins, care a fost pus chiar în partea de jos a „cartofului” de către o persoană necunoscută. Acest lucru a făcut să pară că monumentul sângera. Pictura este atât de inaccesibilă încât a rămas acolo încă de când a fost plasată.