Aviatorilor este un cartier din Bucuresti situat in Sectorul 1. Poți ajunge aici prin Stația Aviatorilor a liniei M2 a metroului București, stația fiind situată pe lângă Piața Charles de Gaulle. Este în principal o zonă de protocol cu mai multe ansamble. Se remarcă prin faptul ca nu detine magazine sau turnuri rezidentiale. Principalele căi de acces rutier sunt Bulevardul Aviatorilor și Șoseaua Kiseleff. În partea nordică putem găsi Parcului Herăstrău și Bulevardului Constantin Prezan. In cea sudică cartierul Victoriei, cartierul Dorobanți și cartierul Primăverii. Iar in cea vestică, cartierul Grivița, Bulevardul Ioan Mihalache.
Muzeul Național de Istorie Naturală ”Grigore Antipa”
Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa este amplasat în București, pe Șoseaua Kiseleff, numărul 1. Bunurile muzeului sunt formate din peste 2 milioane de piese, adunate în diferite colecții zoologice, de minerale, paleontologice, etnografice și roci.
Acest muzeu are trei funcții principale, ca multe alte Muzee de Istorie naturală:
- Muzeologia, precis prezentarea, conservarea și restaurarea Colecțiilor, atât pentru școlari, cercetători, pentru corpul didactic, cât și pentru public ;
- Cercetarea, adică taxonimia, expedițiile, lucrările științifice în mai multe domenii ale istoriei naturale și publicațiile corespunzătoare.
- Vulgaritatea și învățământul, anume relațiile cu învățământul public, învățământul superior, activitatea de popularizare didactică, conferințele, publicarea documentelor, broșurilor, CD-urilor, cărților și site-urilor arătând ceea ce Emil Racoviță și Grigore Antipa numeau ”Cultura naturalistă”’.
Instituția aceasta păstrează un prețios patrimoniu format din colecții zoologice, etnografice, osteologice, paleologice, mineralogice și geologice, la care se adaugă tablouri, biblioteca, hărți, desene, schițe, obiecte moștenite de la savanți și cercetători din trecut: peste 2 milioane de piese în total, cele mai diverse și numeroase din România. Ele nu pot fi expuse toate deodată, multe din ele folosesc pe rând expozițiile temporare, o mare parte rămânând în sertare.
Grupările zoologice ale Muzeului permit informarea biodiversității din România și din străinătate, colecțiile geologice și paleontologice indică modificările continue ale climei, scoarței terestre, ale biodiversității pe terotoriul României, iar cele etnografice descoperă unul dintre cele mai subtile aspecte ale biodiversității, precum diversitatea socio – culturală. Acest muzeu are nenumărate tradiții în domeniul cercetării științifice.
În anul 2008, Muzeul s-a închis pentru renovarea clădirii și reorganizarea conținutului, în descursul șantierului vizita muzeului devine virtuală, cu ajutorul noii tehnologii. Muzeul s-a deschis după circa trei ani de renovări, mai exact pe data de 17 septembrie 2011, într-o nouă prezentare.
Muzeul a fost reorganizat pe trei zone de vizitare:
- la demisol se află zona ”Biodiversitatea României”
- la parter sunt expuse ecosistemele de pe toată suprafața pământului
- iar etajul este rezervat istoriei umane și preistoriei, biologiei marine, etnologiei, etnomologiei și mineralogiei. Unele vitrine sunt însoțite de o plăcuță metalică, pe care este desentă o cască, astfel vizitatorii au parte de comentarii audio, disponibile în limnile română, engleză și franceză, iar textele de prezentare sunt doar în limbile engleză și franceză.
Biletele pentru studenți, pensionari și copii costă 5 lei, iar cele pentru adulți 20 de lei fără reducere. Vizitatorii pot folosi camere semiperformante, telefoanele mobile sau camere de amatori contra taxei de 10 lei/vizită. Filmatul și folografiatul cu camere profesionale este agreat, dar suma este destul de mare: 1240/oră pentru fotografiat, iar pentru filmat 2480/oră.
Muzeul Național de Istorie găzduieșște uneori expoziții temporare, cum ar fi cea de anatomie umană Human Body, aceasta a fost expusă între 22 martie și 30 iunie 2013.
Actualul director al muzeului, Dumitru Murariu, a fost și este unul dintre cei mai mari susținători constanți ai renovării instituției.
Muzeul Național al Țăranului Român
Muzeul Național al Țăranul Român este unul dintre cele mai variate muzee din familia europeană a tradițiilor populare și a muzeelor de artă. Acesta este situat în București pe Șoseaua Kiseleff, lângă piața Victoriei. Clădirea unde se situează actualul muzeu a fost construită după planurile arhitectului N. Ghica-Budești, în perioada 1912-1941.
În anul 1953, clădirea găzduia Muzeul Lenin-Stalin, apoi Muzeul Partidului, iar din data de 5 februarie 1990, în această clădire a fost reinstalat Muzeul redenumit Muzeul Țăranului Român, înființat în 1906.
Muzeul Național al Țăranului Român a devenit celebru pentru colecțiile sale formate din 100.000 de obiecte. De la înființarea pe 5 februarie 1990 de către Horia Bernea, acționează într-o clădire declarată monument istoric, în stil neoromânesc. În mai 1996, muzeografia muzeului i-a adus Premiul Muzeul European al Anului, atribuit de Forumul Muzeului European.
Clădirea este o ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiția brâncovineană, amenajată sub forma unei incinte asemănătoare mănăstirii, finalizată în 1941, prezentând aspectul unui monument al arhitecturii actuale. Cărămida roșie distinctă, arcadele și elementele traforate, care amintesc de pavilioanele vechiului turn clopotniță al mănăstirii, conferă clădirii luxul unui adevărat palat al artei.
Muzeul deține colecții de scoarțe, ceramică, feronerie, port popular, mobile, țesături pentru interior, lemn. În curtea muzeului de pe bulevardul Ion Mihalache a fost ridicată o biserică de lemn, monument istoric al secolului al XVIII-lea, care a fost mutată aici în 1992.
În anul 1996, Muzeul Țăranului Român a obținut trofeul EMYA (Premul Muzeul European al Anului).
Muzeul Național de Geologie
Această clădire magnifică, declarată monument de arhitectură, a fost construită în stil neo-brâncovenesc după proiectul celebrului arhitect Victor Ştefănescu la începutul secolului al XX-lea şi a fost iniţial destinată găzduirii Institutului de Geologie. Carol I a semnat Decretul Regal de înființare a Institutului în 1906, act care poate fi văzut în original în holul de la intrarea muzeului.
Pe lângă activitatea de cercetare derulată aici, acum un secol, se aflau și colecții de minerale și roci care puteau fi străbătute de public – un muzeu incipient structurat în sala ”Colecțiuni” de la parter.
Muzeul Național de Geologie este nemaivăzut prin concepția sa. Colecțiile muzeului posedă atât modele ale celor mai vechi roci (1,9 miliarde de ani) sau purtând unele dintre cele mai vechi urme de viață (600 milioane de ani), chiar cât și cea mai extravagantă colecție de fosile și roci din România.
Colecțiile muzeului se răspândesc pe cele trei niveluri ce parcurg săli dedicate florilor de mină, mineralogiei, mineralelor fluorescente, dinamicii interne și externe a Pământului, geologiei României, paleobotanicii, hidrocarburilor, paleontologiei, substanțelor minerale utile metalifere și nemetalifere, stratigrafiei, tectonicii României și hidrogeologiei.
La subsol, sălile „Geologia României”, relatează colecții petrografice aranjate astfel încât să se potrivească unităților geotectonice majore, fiind în primul rând atribuite specialiștilor. Sala de „Colecțiuni”, se află la parter, deschisă publicului din 1908,unde se pot remarca „flori de mină” aduse din Maramureș, Banat, Apuseni.
Sălile de mineralogie conțin exponate în mii de culori, adunate din întreaga lume, având forme ciudate. Sala fostei Biblioteci, înlăturată sub regimul socialist, adăpostește astăzi reptile, dinozauri și alte viețuitoare vechi de sute de milioane de ani. În secția de stratigrafie, organizată în mai multe săli de la etaj, este asezată la vedere istoria pământului pe vârste, de la cele mai vechi către cele mai noi. Fiecare eră este însoțită de exemplificări din România și hărți, ceea ce admite crearea unei imagini clare a evoluției geologice a Terrei, dar și a spațiului Românesc.
Muzeul cuprinde și alte secțiuni: dinamică internă și externă, paleozoologie și paleobotanică (cu recompunerea primilor hominizi și ale unor viețuitoare foarte vechi) , tectonica României, petrografie (cu principalele tipuri de roci, unele dintre ele fiind vechi de peste 1 miliard de ani) și zăcăminte (petrol, cărbuni, sare, metalifere). Aici pot fi văzute și unele dintre eșantioanele de foraj reprezentative pentru teritoriul țării, unele fiind efectuate la mii de metri adâncime. De știut că Institutul Geologic posedă o colecție impresionantă de astfel de eșantioane din foraje, stocate în peste 55.000 de sertare, într-o “bibliotecă” de piatră (litotecă).
