Managementul bazinelor hidrografice

WWF România se implică de peste 10 ani în proiecte care vizează reconstrucția zonei de luncă, în special cel din zona Dunării Inferioare. Această zonă influențează indirect toată regiunea de sud a țării, regiune amenințată de deșertificare.

Prin programul ”Apele Noastre Dulci”, WWF România luptă pentru menținerea echilibrului ecologic prin stoparea factorilor ce duc la degradarea zonelor umede și distrugerea ecosistemelor, precum baraje sau microhidrocentrale. Altă direcție vizată de acest program este reconstrucția ecologică prin schimbarea legislației.

WWF, împreună cu autoritățile din nouă țări vecine, implementează un program de management integrat al apelor în zonele în care trece Dunărea, care are ca obiectiv principal restaurarea zonelor inundabile și instaurarea unor sisteme de retenție naturală. Aceste sisteme ar trebui să înlocuiască metodele artificiale care au dus, printre altele, la amplificarea deșertificării zonei de sud a României.

Împăduriri în zonele vulnerabile

Asociația EcoAssist, prin programul „Plantăm Fapte Bune în România”, organizează acțiuni de împădurire riguros planificate împreună cu echipa lor de experți, printre care se numără numeroși ingineri silvici și cadre didactice din facultățile de silvicultură.

Aceste acțiuni vizează nu numai împădurirea în sine, ci și impactul pe care aceasta îl va avea în locul unde se execută și, implicit, necesitatea unei împăduriri în acea zonă. Drept urmare, cu ajutorul unor parteneri precum OMV-Petrom, Jysk sau Bergenbier, cei de la PFBRo au plantat peste 1 milion de copaci din 2011 până astăzi, în acțiuni ce s-au desfășurat în 30 de județe.

Inițiativa Plantăm Fapte Bune în România țintește zone vulnerabile, nu doar din perspectiva deșertificării, ci și a altor dezechilibre ecologice, dar și zone cu risc mare de alunecare de teren. În videoclipul alăturat, poți vedea anvergura acțiunilor organizate de această asociație.

Lupta anticorupție

Direcția Națională Anticorupție este cel mai eficient mecanism de a lupta cu problemele care au dus la pierderea pădurilor. Identificarea și pedepsirea exemplară a celor care au fost implicați în furturile de lemn este cel mai bun mod de a descuraja astfel de comportament.

În anii 1990-1996 nu au existat organisme de control în domeniul forestier, iar această perioadă a fost marcată de furturi masive din pădurile noastre și a creat premizele ca apoi, în anii 2000, respectiv 2005, să apară renumitele ”legi ale retrocedării”, care au făcut ravagii în domeniul forestier prin transferul ilegal al unor vaste suprafețe de păduri către persoane care le-au tăiat la ras și apoi au dispărut.

”Defrișările”, furtul de lemne, agresiunile împotriva pădurarilor, transporturile ilegale și toate celelalte efecte pe care le simțim noi sunt doar materializarea indiferenței născute din prezența corupției în sistemul administrativ. Lupta împotriva corupției este lupta împotriva hoției în orice domeniu, inclusiv al pădurilor.

Activism pentru mediu

Green Peace România a organizat protestul Marșul pentru Păduri pentru a dovedi politicienilor că alegătorii lor nu mai sunt pasivi la problema tăierilor ilegale și că vor o schimbare reală, formulând o listă clară de solicitări, majoritatea axate pe trasabilitatea lemnului tăiat.

Deși Green Peace România face afirmații spectaculoase și lipsite de fundament, precum: ”Experții estimează că dispar fără acte peste 20 de milioane de metri cubi de lemn pe an”, presiunea pe care au pus-o asupra legislativului prin protestele de la sfârșitul anului 2019 este una reală care a dus la modificările legislative de la sfârșitul anului, mai exact legea 234 din 2019, care completează OG 59/2000 privind statutul personalului silvic.

Această modificare oferă protecție și drepturi sporite personalului silvic și constituie un cadru legislativ solid pentru împiedicarea atacurilor provocate de hoții de lemne și întărirea controlului asupra fondurilor forestiere.

Includerea pădurilor în FSC

WWF România s-a implicat încă din 2006 în conservarea pădurilor din România prin intermediul certificării forestiere Forest Stewardship Council – un mecanism de management și control prin care pădurile sunt administrate în mod sustenabil.

Astfel, pădurile din România încep să intre sub protecția unor structuri internaționale incoruptibile. FSC nu numai că implementează tehnici de control care previn furturile de orice fel, dar efectuează și programe de cercetare în domeniul silvic pentru a asigura echilibrul om-natură pentru generațiile viitoare.

În videoclipul următor, realizat de cei de la WWF, ne este explicat ce înseamnă FSC și de ce este important ca pădurile să fie incluse în acest mecanism.

De asemenea, trebuie menționată că datorită celor de la WWF Austria au fost declanșate controale la companiile mari, precum Holzindustrie Schweighofer. La sfârșitul anului 2015, Environmental Investigation Agency a publicat raportul ”Stealing the Last Forest”, în care sunt evidențiate legăturile companiei austriece cu politicienii corupți din România.

Aceste investigații și rapoarte au fost preluate de anumite ONG-uri din România și au fost prezentate astfel încât opinia publică să fie distrasă de la cei care le-au făcut posibile, organizațiile mari WWF și EIA, către organizații locale mici, dar mult mai vocative.

Monitorizarea focarelor

Fundația Visul Luanei împreună cu Primăria Popești-Leordeni și Trend Residence desfășoară un program prin care se urmărește restaurarea unei zone naturale din vecinătatea Splaiului Independenței, la marginea Bucureștiului.

Înainte de a demara orice ecologizare, în zonă s-au instalat camere de monitorizare cinegetică și pancarte ce anunță că zona este supravegheată video.

În primăvară, zona va fi în totalitate ecologizată și se vor instala pancarte informative privind flora și fauna din fostele canale de irigație, transformând locul într-un mic parc natural.

În videoclipul de mai sus se poate vedea o mașină ce tranzitează zona monitorizată de noi. Aceste imagini au fost transmise automat către membrii Fundației Visul Luanei, care comunică în timp real cu autoritățile locale prin intermediul unui grup de WhatsApp.

După cum se poate vedea, se distinge clar tipul autovehicului, numărul de înmatriculare și chiar fața șoferului. Majoritatea gunoaielor fiind aruncate de localnici, pentru autoritățile locale este foarte ușor să identifice persoanele din imagini.

Dacă sunt surprinse imagini care trezesc suspiciunea că se intenționează abandonarea gunoaielor (de exemplu se văd mașini încărcate cu moloz), este alertat comandantul Poliției care trimite imediat un echipaj să investigheze. Amenzile în acest caz încep de la 2000 RON și pot ajunge și la 5000 RON.

Ecologizări organizate

Let`s Do It Romania organizează evenimente anuale care adună un număr impresionant de voluntari. În opinia noastră, doar astfel de inițiative pot contribui cu forța de muncă necesară pentru a ecologiza în totalitate o zonă afectată.

Autoritățile locale au posibilitatea de a mobiliza persoanele înscrise la ajutor social pentru efectuarea ecologizărilor. Din păcate, foarte puține dintre primării fac acest demers, de aceea este datoria noastră, a localnicilor să cerem astfel de inițiative în mod constant de la cei aleși.

Ecologizările trebuie să fie ultimele pe agenda de mediu, ele vin atunci când zonele ce urmează a fi ecologizate sunt asigurate prin mijloace care garantează că ele vor rămâne curate după ecologizare.

Altfel, implicarea socială în evenimentele de ecologizare este irosită și voluntarii vor rămâne dezamăgiți. De aceea, ecologizările trebuie efectuate responsabil și numai în coordonare cu instituțiile statului, ele fiind singurele ce pot încuraja păstrarea curățeniei.