Într-o lume în care ne preocupăm tot mai mult de sănătate și stil de viață, o veste alarmantă vine din partea jurnaliștilor de la The Guardian și a experților din centre de cercetare europene. Se pare că 98% dintre europeni respiră un aer toxic. Da, ați citit bine, doar 2% dintre noi mai au parte de aer curat, și aceștia sunt în mare parte din zonele nordice ale țărilor scandinave sau din nordul Scoției.
Macedonia de Nord se află în topul țărilor cu cea mai proastă calitate a aerului, având o concentrație de PM2.5 (particule în suspensie) de patru ori mai mare decât limita normală. Dar nu suntem departe nici noi, românii. Aproape toată populația din România, dar și din Albania, Polonia, Ungaria sau Slovacia, respiră un aer cu o concentrație dublă de PM2.5 față de valorile normale.
Și nu e doar o problemă est-europeană. Trei sferturi din populația Germaniei, 37% din Franța și 49% din Spania se confruntă cu aceeași problemă. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) ne avertizează că peste jumătate din populația Macedoniei de Nord și a Serbiei se confruntă cu valori de patru ori mai mari de PM2.5 decât cele admise.
Dar ce înseamnă toate acestea pentru noi, cei care trăim în marile orașe, unde traficul, activitățile agricole și poluarea industrială sunt la ordinea zilei? Ei bine, aerul toxic nu afectează doar plămânii, ci absolut toate organele. Problemele de sănătate pot varia de la afecțiuni cardiace și pulmonare, până la cancer, diabet sau chiar probleme mentale. Datele OMS sunt și mai îngrijorătoare: aproximativ 1 milion de pierderi de sarcină anual și circa 400.000 de decese sunt cauzate de poluarea aerului.
În acest context, Parlamentul European a luat măsuri și a votat un proiect de lege care prevede reducerea concentrației de substanțe toxice la limitele admise de OMS. Dar aici vine partea dezamăgitoare: termenul limită pentru realizarea acestui obiectiv nu este 2030, așa cum se propusese inițial, ci 2035.
Deci, ce putem face până atunci? Evident, nu putem schimba calitatea aerului peste noapte, dar putem să fim conștienți de riscurile la care ne expunem și să luăm măsuri personale pentru a ne proteja sănătatea. Purificatoare de aer, plimbări în parcuri mai îndepărtate de trafic și, de ce nu, călătorii în zonele mai puțin poluate pot fi soluții temporare, dar necesare.
În concluzie, avem nevoie de o schimbare majoră la nivel de mentalitate și de politici publice pentru a rezolva această „criză severă”, cum o numesc experții. Până atunci, să fim atenți la calitatea aerului pe care îl respirăm, pentru că, în final, sănătatea noastră este cea mai importantă.
