Un raport al dezvoltatorului imobiliar STC Partners arată că prețurile în Capitală sunt în general rezonabile, în timp ce prețurile în Cluj-Napoca sunt mult mai mari, ceea ce face ca piața imobiliară clujeană să fie cea mai puțin accesibilă din România.
Dezvoltatorii rezidențiali au realizat o evaluare cuprinzătoare a stării actuale a pieței rezidențiale din principalele orașe din România. Studiul se concentrează pe primele 14 zone metropolitane, care reprezintă 30% din populația României, contribuie cu până la 65% din PIB-ul țării și cu 75% din tranzacțiile cu locuințe.
Cercetările arată că analiza de evaluare arată că evaluările proprietăților rezidențiale din București sunt în general corecte, în timp ce în Cluj sunt supraevaluate cu cel puțin 20%.
„Sectorul profesional IT bine plătit din Cluj pare să fie unul dintre factorii care provoacă creșterea generală a prețurilor rezidențiale a orașului, dar având în vedere recentele disponibilizări globale din sectorul IT, care se așteaptă să continue până în 2023, aceasta ar putea fi piesa principală a lipsește puzzle-ul în partea de ajustare a prețurilor a orașului”, se spune într-o declarație transmisă de STC Partners.
Reprezentanții dezvoltatorilor imobiliari estimează că, în urma unui boom în 2021 și a unei încetiniri înregistrate deja în marile zone metropolitane ale României în 2022, numărul tranzacțiilor în 2023 ar putea fi cu până la 30% mai mic decât în 2022, ceea ce implică o revenire la pre-pandemie.
În același timp, accesibilitatea (prețurile raportate la venit) este ridicată în București comparativ cu alte capitale europene, iar situația este destul de diferită de bula imobiliară din 2008, Clujul fiind excepția de la regulă, care este cel mai puțin accesibil.
Pe de altă parte, raportul mai arată că regiunile interregionale București, Cluj, Timișoara și Iași, precum și cele regionale Brașov și locale Oradea și Sibiu, au continuat să dezvolte o piață rezidențială vibrantă cu potențial.
Craiova are potențialul de a accelera creșterea de la nivelul actual, care este scăzut în comparație cu grupuri similare de orașe, în timp ce Constanța, Ploiești, Arad și Pitești este puțin probabil să depășească nivelurile deja atinse și creșterea bazată pe performanța globală a pieței.
Galațiul și Brăila au scăzut semnificativ în ceea ce privește promovarea unei piețe imobiliare vibrante și se așteaptă să continue să rămână în urmă cu excepția cazului în care se fac noi investiții private substanțiale pentru a revitaliza economia locală.
Pe termen scurt, cererea din toate orașele a fost afectată negativ de inflație care a condus la scăderea puterii de cumpărare, o creștere mai lentă a veniturilor, transferarea economiilor către alte tipuri de investiții (depozite la termen, obligațiuni guvernamentale etc.), impact negativ asupra bogăției și costul record al finanțării ipotecare.
Necesitatea generală de a migra de la locuințe mai vechi existente la noi locuințe moderne este un factor determinant care va continua să favorizeze noile dezvoltări – zonele metropolitane dinamice au nevoie de o mulțime de locuințe noi pentru a aborda viitoarea pierdere a stocului îmbătrânit, ceea ce este o problemă.
Amploarea acestor factori negativi nu va cauza dislocarea generală a pieței care se așteaptă să apară pe unele piețe internaționale dezvoltate, deoarece există încă o mulțime de numerar disponibil pentru tranzacțiile imobiliare, iar creditele ipotecare nu sunt principalul motor al cererii. Toate țările UE sunt țări dezvoltate. Dacă se observă o corecție, aceasta va fi determinată de anumite segmente, de intensitatea concurenței sau de motivația vânzătorilor.
Standardele de construcție nZEB devin obligatorii începând cu 2021, având în vedere activitatea de autorizare și abordarea „așteptați și vedeți” adoptată de mulți dezvoltatori din cauza perspectivelor macroeconomice, precum și a costurilor crescute de construcție și a dificultăților de finanțare crescute.
