Aceasta este o opinie detaliată privind ansamblul rezidențial Atria Urban Resort din București. Parcurgerea ei durează aproximativ 10 minute. Pentru păreri sumarizate, prețuri, poziție și multe altele, te rugăm să vizitezi pagina ansamblului pe catalog: Atria Urban Resort
Experiențele prin care trec cei care aleg să cumpere și să locuiască în noile ansambluri rezidențiale, indiferent dacă este vorba despre apartamente la bloc sau case individuale, indiferent de zonă sau oraș, sunt un barometru fin și, mai ales, autentic.
Acesta este și motivul pentru care analizăm cu atenție ce spun oamenii, înainte de a face o evaluare după criterii obiective, egal aplicate, și înainte de a vedea pe propria piele cum este să locuiești efectiv în casele noi despre care vorbim.
Atria Urban Resort ne-a oferit una dintre cele mai mari surprize. Probabil că nu este (încă) un loc perfect, cu siguranță există nemulțumiri, mai mari sau mai mici, rezolvabile sau complicate, dar opinia liberă a majorității largi a celor care au văzut și care locuiesc aici este una bună și foarte bună. Așa că am analizat Atria Urban Resort cu cel mai critic ochi și cu cea mai severă atitudine.
Complexul rezidențial este la limita dintre cartierul Bucureștii Noi și orașul satelit Chitila. Atria Urban Resort se dezvoltă pe partea dreaptă a șoselei Chitila, cum privești spre centura Capitalei, pe o suprafață de 90.000 de metri pătrați, în sectorul 1 al Bucureștiului.
Concret, Atria este în partea de nord-vest a Bucureștiului la numărul 242, cu ieșire directă pe șoseaua Chitila și acces facil spre șoseaua de Centură. La ore de vârf, cu mașina personală, faci circa 30 de minute până în Piața Romană, tot atât până la Universitate, circa 35 de minute până în Pipera și Piața Unirii. În zilele în care haosul pune stăpânire pe traficul Bucureștean aceleași distanțe (10-14 kilometri) se fac cu un plus de 15-25 de minute. Nici cu transportul public scorurile nu sunt mai bune.
Stațiile de metrou Străulești Lac și Parcul Bazilescu, de pe magistrala patru, sunt la 2,8-3 kilometri de complex, unde se poate ajunge pe jos (în 20 de minute) sau cu autobuzului și microbuzului R422/R476 care au stație în fața la Atria Urban Resort.
Una peste alta, aproape la fel ca în oricare alt loc din Capitală, dar parcă puțin mai bine, pentru că șoseaua Chitila, cu cele două benzi pe sens, are o viteză medie de trafic superioară altor artere similare care duc spre cartierele și localitățile periferice, iar toată zona este mult mai aerată și mai verde decât cele cotate ca fiind de primă mână ale Bucureștiului.
De la fabrică de bere la ansamblu rezidențial
Terenul de nouă hectare pe care se dezvoltă Atria Urban Resort a fost achiziționat de dezvoltatori în 2004. Pe locul cu pricina se aflau halele și depozitele unei fabrici de bere, construită în anii ‘80, dar care nu a funcționat niciodată. După 2004, timp de trei ani, construcțiile abandonate au fost demolate, cu explozii controlate, ceea ce a permis ca o parte din materialele de construcție să fie recuperate. Totodată au fost scoase platformelor de beton și a fost pregătit terenul. Concomitent s-a lucrat la ceea ce dezvoltatorii și arhitecții cooptați la proiect au numit „planul de recuperare urbanistică”.
Lucrările de construcție efectivă au demarat în 2018, iar în 2020 primele apartamente au fost date în folosință. Proiectul a fost împărțit în patru etape de execuție și va avea, la final, 1400 de apartamente (garsoniere, două, trei și patru camere).
Prima etapă este complet finalizată. Este vorba despre 160 de apartamente, care au fost vândute, la momentul redactării acestui material. Faza a doua este în curs de predare, iar 75% dintre unități au fost vândute. Concret, la finele lui septembrie 2021 se așteaptă conectarea la rețeaua de electricitate și montarea contoarelor individuale, în paralel fiind executate lucrările de amenajare a zonei verzi adiacente, a aleilor și finisarea detaliilor legate de zona de parcare.
Conform datelor furnizate de dezvoltator, suprafața de teren alocată pentru prima fază a proiectului a fost de 13.000 de metri pătrați, zona verde reprezentând circa 30%. Este important de precizat faptul că aceasta este suprafața exclusiv verde și nu include spații destinate parcării. Pentru faza a doua procentul suprafețelor libere de construcții și neasfaltate s-a păstrat în limitele aceluiași procent, în condițiile în care parcela alocată a fost de aproape 27.000 de metri pătrați. Distanțele minime între construcții sunt de 30 de metri, iar în curtea interioară variază de la 70 la 100 de metri.
Faza a treia și a patra a proiectului așteaptă aprobările finale. Planul urbanistic (PUZ-ul) este aprobat, la nivel general, dar modificările inevitabile și necesare ulterioare, care țin de amplasament, detalii de construcție și alte formalități birocratice trebuie să primească noi aprobări.
Situația a apărut în toate ansamblurile rezidențiale organizate în etape de dezvoltare. Acesta este motivul principal pentru care termenele stabilite pentru predarea fiecărui tronson s-au prelungit. Astfel, conform planului inițial lucrările ar fi urmat să fie finalizate complet în 2023, dar așa cum arată lucrurile acum, închiderea șantierului va avea loc abia la finele lui 2024.
Ceea ce trebuie remarcat este faptul că nu va apare nicio modificare la regimul de înălțime. Acesta este unul dintre punctele forte ale ansamblului Atria Urban Resort. Nivelul maxim este, și rămâne, de P+6. Singura construcție cu șase etaje a ansamblului este unitatea paralelă cu șoseaua Chitila, finalizată în etapa a doua. Toate unitățile construite deja, dar și cele care urmează în etapa a treia și a patra vor avea un regim de înălțime limitat la P+4.
Probabil că, în faza a patra a construcției, una dintre laturile celui mai îndepărtat bloc (sau cel mai apropiat de malul lacului Străulești) va avea p+6, în timp ce restul unităților locative vor rămâne la nivelul proiectului inițial de P+4, fără subsol și fără parcări subterane.
Regimul de înălțime a fost una dintre abordările constructorului pentru materializarea proiectului de regenerare urbană. Unitățile locative supraetajate au rolul de „scut de protecție” pentru interiorul ansamblului, cu tot ce înseamnă acesta, de la spații verzi, la piscinele centrale și la armonia generală pe care au urmărit dezvoltatorii să o creeze și să o cultive.
Ce este regenerarea urbană?
Bucureștiul este un exemplu tipic de evoluție urbană haotică. A face ordine, în sensul cel mai strict al cuvântului, este practic imposibil. O altă caracteristică a Capitalei – care se regăsește și în alte orașe mari din România, și nu numai, este aceea a existenței unor platforme industriale mari, în prezent nefuncționale. Dacă inițial acestea erau amplasate în zonele limitrofe, dezvoltarea orașului le-a înglobat. Aceste suprafețe au fost exploatate intensiv de dezvoltatorii din domeniul imobiliar, prin achiziția lor fie de la administrația locală, fie de la cei care dețineau unitățile de producție dezafectate. De cele mai multe ori este vorba despre parcele generoase de câteva hectare. Acestea sunt zonele de unde poate începe regenerarea urbană, prin revalorificarea, reconversia, recrearea mediului.
Regenerarea urbană, sau reînnoirea urbană, implică investiția de bani publici sau finanțare privată și are ca scop o îmbunătățire durabilă a condițiilor sociale și economice ale unui areal, având efecte pozitive și pentru condițiile de locuire urbană. Procesul poate duce la apariția a noi locuri de muncă, deblocarea potențialului unor zone defavorizate, confort crescut al rezidenților, crearea de oportunități noi de dezvoltare și implică o conversie a teritoriilor de la ceea ce înseamnă transport și infrastructură, la construcții și mediu.
Conceptul de regenerare urbană este polisemantic, cu interpretări şi sensuri multiple.Termenul este asociat cu orașe durabile şi sustenabile, implică planificare urbană riguroasă, dezvoltare economică și protecția mediului și presupune, în mod esențial, trecerea de la urbanismul axat pe extindere (orizontală și verticală), la unul de transformare, adaptare și revalorificare.
Orașe europene mari (Londra, Bruxelles, Paris, Glasgow, Bilbao, Torino, Amsterdam sunt doar câteva exemple), au evoluat spectaculos, și-au rezolvat problemele de infrastructură, utilități și s-au dezvoltat fără a-și extinde teritoriul, devenind cu adevărat orașe inteligente, după ce au adoptat un masterplan de regenerare urbană și l-au urmat cu fidelitate pe parcursul a două decenii.
Atria Urban Resort, un efort recunoscut
Premiul „Cea mai impresionantă regenerare urbană 2020” acordat de Clubului Profesioniștilor în Imobiliare, a revenit la gala din 2021 ansamblului Atria Urban Resort. Dincolo de premiu în sine acest fapt reprezintă, o recunoaștere binemeritată pentru planul și abordarea avută de investitori, arhitecți și proiectanți și confirmă că proiectul Atria este unul diferit.
Criteriile care au stat la baza evaluării și la atribuirea premiului au fost: raportul onest între preț și calitatea apartamentelor, recuperarea unui teren „pierdut” și îmbogățirea zonei, fără să agreseze mediul și aduce beneficii oamenilor. Totodată s-au luat în calcul avantajele pentru comunitate, integrarea onestă într-o zonă dominată de case, regimul optim de înălțime, respectul pentru natură și echilibru între om și mediu.
O dovadă că regenerarea urbană funcționează este relația simbiotică apărută firesc între ansamblul Atria Urban Resort și Centrului Comercial Colosseum, care a fost construit la doar 700 metri de Atria, în paralel cu acesta de un alt dezvoltator decât cel al ansamblului și care a devenit funcțional din vara lui 2021. Colosseum cuprinde magazine diverse, de la cele de îmbrăcăminte la cele alimentare, precum și spații unice de petrecere a timpului liber (restaurante, cofetării), dar și centre care oferă servicii (bancare, telefonie). Mai mult, curând urmează a fi dat în folosință un cinematograf de tip Multiplex și centrul de sport World Class, tot în vecinătatea complexului.
O altă dovada a efectelor regenerării urbane este impulsul pe care ansamblul Atria Urban Resort îl dă centurii feroviare a Capitalei. Desigur, nu Atria a determinat finanțarea acestui proiect, dar la implementarea planului de dezvoltare al complexului, perspectiva trenului urban, care va avea stație la circa 500 de metri de ieșirea din ansamblu a fost luată în calcul de dezvoltatori. Realizat prin Programul Operațional Regional, va fi funcțional în 2024 și va face legătura rapid cu diferite zone periferice ale Bucureștiului, cu localitățile satelit și diverse cartiere ale Capitalei. Principiul este acela al conexiunii ușoare cu linii de transport public de suprafață și acces facil la magistralele de metrou.
Conceptul „15 minute”
Se spune „nu pierde niciodată o criză de pe urma căreia poți avea beneficii”. Criza sanitară i-a obligat pe oameni să-și restrângă orice activitate la un perimetru foarte apropiat de casă. Situația, în sine, a fost neplăcută, dar a generat o idee nouă de urbanism, care aplicată corect și pragmatic, va aduce doar beneficii. Concret este vorba despre a regândi și reorganiza orașele, în mod ecologic și durabil, sintetizat în conceptul „15 minute”, care urmărește ca toate nevoile bază să poată fi satisfăcute într-o plimbare de un sfert de oră. Ideea aparține expertul în urbanism, profesor la Sorbona, Carlos Moreno, și nu a apărut urmare a pandemiei, dar și-a dovedit din plin utilitatea în contextul acesteia.
Conceptul caracterizează zonele urbane în care serviciile din apropierea locuinței facilitează viața și servesc cetățenii, contribuie la reducerea poluării și la un important câștig de timp. În locul orașelor cu cartiere distincte pentru viață, socializare și muncă (un sondaj realizat de IWG arată că 77% dintre respondenți consideră că un loc de muncă aproape de casă este un criteriu esențial în alegerea jobului), conceptul „15 minute” înseamnă să ai tot ce-ți trebuie aproape și se împletește perfect cu ideea de regenerare urbană. Adaptarea orașului la acest concept înseamnă inclusiv funcții multiple pentru o clădire și extinderea timpului în care aceasta este utilizată efectiv.
În opinia lui Moreno, clădirile dezafectate, cele utilizate ocazional ar putea fi transformate în spații de colaborare. școlile ar putea fi deschise la sfârșit de săptămână pentru activități culturale. O sală de sport pe timp de zi ar putea fi transformată într-o discotecă pe timp de noapte, iar clădirile publice ar putea găzdui concerte în weekend. Combinațiile posibile sunt nenumărate. Pe lângă avantajele conceptului, acesta are și dezavantaje. Criticii susțin că ar putea duce la un tip de tribalism și ar exacerba diferențele și inechitățile urbane.
În România conceptul este aproape necunoscut, deși „magazinul de la colțul blocului” exact acest tip de abordare urbanistică promovează. Mai mult, noile ansambluri rezidențiale au inclus zone de agrement, piscine, terenuri de sport, magazine esențiale și servicii, în imediata proximitate ca modalitate de a ușura viața și a reduce timpul consumat pentru deplasare la locurile de interes. Orașul ar deveni un complex de zone centrale (policentric), în accepțiunea actuală a termenului.
Merită punctat și beneficiu ecologic, pentru că o aglomerare urbană de tip policentrică va avea un trafic descongestionat, un aer mai bun, mai puțină poluare fonică, iar oamenii mai mult timp liber. Ideea unui oraș de „15 minute” propune un alt stil de viață mai lent și mai sănătos, concomitent cu crearea unor comunități mai strânse.
Principiul „15 minute” a fost prezentat ca un concept spre care orașele europene ar trebui să tindă, în cadrul campaniei derulate sub titulatura de „Săptămânii Mobilității” în perioada 13-17 septembrie 2021.
Alt fel de București
Orice demers inovator este dificil pentru că se opune unor cutume, unor obiceiuri și unor concepte, nu neapărat bune, dar împământenite. Atria Urban Resort s-a dorit de la bun început ca un ansamblu gândit altfel, iar primul criteriu luat în calcul a fost acela al unui proces de dezvoltare unde costurile să fie alocate rațional, pentru a putea, în final, să ofere, celor care vor cumpăra efectiv apartamentele, un preț real și onest, pentru un produs la un standard calitativ ridicat.
A vorbi despre inovație și abordare decentă, atunci când vine vorba despre un ansamblu rezidențial, este automat asociat cu laudă și promovare. Nu facem asta! Constatăm doar că există și un altfel de stil. În locul unor proiecte de dezvoltare urbanistică realizate după tipic dâmbovițean a fost aleasă o companie reprezentativă specializată în planificare comunitară, respectiv JTP Architects din Londra.
Costurile au fost mai mici, iar rezultatele mai bune. Echipa JTP a studiat orașul, a analizat potențialul infrastructurii, a făcut studii de circulație, însorire și de vânt, a analizat minimele și maximele de temperatură, mediul și flora spontană și exigențele publicului bucureștean și a livrat o strategie de dezvoltare realistă.
În baza acestor studii de optimizare s-a realizat planul arhitectural de către Biroul de Arhitectură SMAA (arhitect Silviu Mihăilescu și asociații), alcătuit din cinci incinte semideschise, fiecare dezvoltată în jurul unei grădini interioare cu piscină, de unde și numele de Atria (de la atrii, camerele interioare ale inimii).
Strategia de luare a deciziilor, în sistem charette (definește o perioadă intensă de proiectare și planificare cu scopul de a inova planificarea urbană), cu scopul de a găsi soluții optime. S-a urmărit constant reducerea coeficientilor urbanistici (CUT, POT) în favoarea confortului, iar abordarea arhitectului Silviu Mihăilescu de a limita ansamblul la patru etaje, cu două excepții justificate, cu scopul de a reduce densitatea și de a realiza proporții aerisite între volume, cu o latură deschisă spre sud est, astfel încât zona verde, cuprinsă în atriile blocurilor, și piscina să beneficieze de maximum de lumină posibil, au fost însușite de dezvoltatorii.
Construcțiile masive de forma literei „U” au fost „sparte” abil prin adăugarea unor ecrane albe cu fante orizontale suspendate în consolă pe fațadele interioare și exterioare ale clădirii și prin eliminarea colțurilor convexe, astfel încât să genereze o geometrie lejeră, confortabilă și armonică care sa atenueze aspectul monolit. Consolele etajelor 1-3 umbresc și protejează terasele apartamentelor de la parter și separă vizual volumul în trei straturi orizontale, generând efectul unor proporții alungite, fluide și elegante.
Ansamblul a fost definitivat prin eliminarea oricăror zone destinate parcării în perimetrele delimitate de construcții. Zonele pentru mașini au fost delimitate strict, dincolo de spațiul locuibil. În felul acesta niciun apartament nu va avea mașini în fața ferestrelor, iar zonele verzi ale atriilor construite au putut fi amenajate original.
În ceea ce privește zona verde aceasta este unică în peisajul ansamblurilor rezidențiale noi, dar și în ceea ce înseamnă amenajare pentru acest tip de perimetru. În locul unor banale alei pavate, amenajate riguros geometric, și a unor arbori de tuia și a câtorva aliniamente de gard viu, intercalat cu gazon s-a ales o amenajare originală cu pante, coline, alei inegale, arbori variați și floră spontană, adică un ecosistem prin jocuri topografice și plante indigene. Planul este ca în câțiva ani coroanele copacilor să îmbrace construcțiile, iar pentru fiecare apartament să existe cel puțin un arbore plantat. Amenajarea zonelor verzi a fost planificată și urmărită de Nicolas Triboi, peisagist francez.
Investiții eficiente
Investiția totală pentru ansamblul Atria Urban Resort este de 100 de milioane de euro. Banii vin de la Evergent Investments, care este administratorul Fonduri de Investiții Alternative, cu o cotă de 50%, prin societatea Străulești Lac Alfa SA, și de la CityRing Property, aflată în proprietatea oamenilor de afaceri Liviu și Eugen Lepădatu, cunoscuți pentru dezvoltarea afacerii Tornado Sistems, în tehnologia rețelelor de calculatoare din România și una dintre cele mai mari companii de distribuție de calculatoare.
Atria Urban Resort este al treilea proiect imobiliar în care Evergent Investments se implică financiar în București, după Veranda Mall, în zona Obor și Baba Novac Residence.
Strategia dezvoltatorilor a urmărit îndeaproape cererea publicului, ceea ce pe piața imobiliară din România a fost o noutate absolută. Despre interesul în continuă creștere pentru locuințele noi, eDezvoltator.ro a vorbit în recenziile sale, dar Atria Urban Resort este demonstrația unei interacțiuni reale între cerere și ofertă. Tendința este orientată către apartamente luminoase, spațioase, cu balcoane mari sau cu grădini, cu spații libere și suprafețe vitrate mari și cu mai multă verdeață.
Cererea este împărțită între cei care au plecat din zonele centrale ale orașului către locuințe individuale, deseori în localitățile limitrofe, și cei care nu se desprind de confortul și facilitățile urbane, dar vor mult mai mult decât un apartament amplasat pe o stradă intens circulată, aflat în imediata vecinătate a unei stații de metrou. În fapt, vecinătatea metroului, nici nu mai este un criteriu care să crească cota unei zone, interesul fiind orientat către o densitate cât mai mică pe metru pătrat și acces generos la zone verzi, plus un mix de facilități.
Relația dintre dezvoltator, evident interesat de o marjă sigură de profit, și cumpărător, care trebuie să primească beneficii reale, trebuie să fie de win-win, în pofida costurilor de construcție care, pe parcursul lui 2021 au crescut constant. Așa se face că în Atria Urban resort prețul mediu de vânzare este de 1.150- 1250 euro/metrul pătrat util + TVA de 5%. Dezvoltatorul acordă bonificații de 1000-1500 de euro pentru cei care cumpără apartamentele situate pe partea stradală a complexului.
Viața în Atria. Ce ne-a plăcut și ce nu
Pentru bucureșteanul nevoit să accepte haosul Capitalei, ca pe ceva implacabil, Atria este o surpriză plăcută. Prima impresie este de ordine, spațiu și ambianță naturală. Este remarcabilă distanța dintre construcții și dimensiunea curților interioare, mai ales la faza a doua a proiectului, pentru că deschiderea unității în formă de „U” este mai mare, iar laturile mai lungi.
Dezvoltatorul a renunțat complet la spații subterane. A făcut în acest fel economii importante de materiale, eliminând fundația alveolară, dar a sporit rezistența ansamblului, oricum stabilă și eficientă ca urmare a amprentei mari la sol și a regimului mic de înălțime. Economiile se regăsesc în valoarea mai mică pe metrul pătrat construit. Compartimentarea apartamentelor este diversă. Sunt 70 de variante – spune arhitectul, de la cele de tip garsonieră – studio, apartamente cu două, trei și patru camere. Cele cu patru camere sunt exclusiv în faza a doua.
Optimizarea spațiului este o condiție pe care orice dezvoltator trebuie să o ia în calcul, deși aceasta poate aduce pierderi la capitolul confort, dar pentru ambele părți trebuie să primeze echilibrul dintre costurile de construcție și prețul final pe metrul pătrat construit. Aceasta a făcut ca toate băile, indiferent de structura sau numărul de camere să fie lipsite de ventilație naturală. Un alt prejudiciu este că există și apartamente semidecomandate, camera de zi fiind loc de trecere către unul dintre dormitoare. Soluția poate să fie confortabilă pentru mulți, dovadă faptul că aceste apartamente s-au vândut bine.
Cele mai multe dintre locuințe au bucătării închise, dar există și variante open space, care includ bucătăria în zona de living. În funcție de stilul de viață, soluția poate să fie deseori optimă pentru numeroase familii. S-a ales frecvent soluția unui spațiu comun între hol, living și bucătărie, pentru apartamentele cu trei și patru camere. Există însă și compartimentări complet închise.
Am remarcat suprafețele vitrate uriașe ale camerelor de zi. Practic peretele exterior este realizat complet din sticlă, oferind un aspect foarte opulent camerei. Foarte plăcute terasele și balcoanele, toate realizate pe principiul loggie, cu parapete de sticlă securizată. Deseori accesul în spațiile exterioare este dublu, atât din living cât și din bucătărie, ceea ce oferă confort și amplifică deschiderea spațiilor utile.
Holurile apartamentelor sunt generoase. Cele mai multe au o medie de nouă metri pătrați ceea ce este o suprafață importantă. Au însă o problemă: sunt foarte greu de amenajat cu spații de depozitare. Un apartament decomandat cu trei camee are șapte uși pe hol. Evident acesta este un tribut plătit pentru compartimentarea decomandată, dar vine cu problema lipsei spațiilor de depozitare. Ca peste tot, în toate ansamblurile rezidențiale noi, dezvoltatorii au eliminat complet ceea ce numim cămară și debara.
Unele dintre soluțiile de compartimentare, pentru apartamentele cu trei camere, plasează pe hol, practic una lângă alta cele două băi, ceea ce este oarecum nefiresc.
La plimbare prin Atria Urban Resort
șoseaua Chitila este o zonă cu trafic care se înscrie în parametri normali. În drum spre Atria, am avut parte de ambuteiaje, am mers și în ritm de melc, dar am prins și porțiuni cu a patra. Accesul în complex este restricționat, așa cum se întâmplă în toate ansamblurile noi.
Parcarea de reședință se cumpără separat de apartament și costă între 4.000 și 6.000 de euro în funcție de momentul achiziției, iar cumpărarea acestuia este obligatorie. Fațada și zona din jur este foarte atent finisată, fiecare detaliu fiind acolo unde trebuie. Intrarea în blocuri este decorată cu glicină, ceea ce dă un aer patriarhal locului, iar zona verde, deși îngrijită are un aer sauvage, plăcut.
Zona comună a blocurilor este largă, frumos finisată și în ciuda celor patru nivele există lift. S-au montat ascensoare Schindler, de construcție elvețiană, clasificate în clasa A din punct de vedere al eficienței energetice.
Când am ajuns în Atria ploua abundent, dar fără ca acest aspect să producă probleme. Aveam să aflăm mai târziu că fiecare bloc are burlane, încastrate care colectează apa pluvială, care se deversează în bazine de retenție cu capacitate mare. Partea mai puțin plăcută este că atunci când ploua abundent se aude scurgerea de apă prin coloane.
Au existat și ceva sesizări legate de izolații deficitare, prin unele locuri care au dus la infiltrații, dar apartamentele au, toate, doi ani garanție, de la predare, pentru probleme care țin de finisaje, izolații, structură. Evident neplăcute, acest gen de situații sunt oarecum inevitabile și, din fericire, au soluții.
Finisajele sunt realizate atent și la o primă impresie nu sunt probleme vizibile. Dezvoltatorul a ales tâmplăria exterioară din profil PVC, albă la interior și gri la exterior, cu 5-7 camere și deschideri oscilobatante. Suprafețele vitrate care comunică cu exteriorul fiind foarte mare, era nevoie de o structură multicamerala pentru a preveni condensul.
Acesta poate să fie o problemă, dar cauza principală nu o reprezintă ferestrele în sine sau modul în care au fost montate, ci un nivel ridicat al umidității în interior, ca urmare a lipsei de ventilație naturală din baie și a bucătăriilor deschise. Am vizitat un apartament care nu a avut astfel de complicații, dar avea ventilator de putere medie în baie, hotă puternică și se utiliza frecvent un dezumidificator fără curent.
Este o oarecare monotonie cromatică în apartamente prin alegerea ușilor albe de interior. Soluție eficiență din punct de vedere al bugetului, dar mai puțin confortabilă estetic. Ușile și feroneria obligă la o amenajare în stil modern. Oricum suprafața și modul de compartimentare se pretează pentru decor modern, minimalist și industrial, înaintea altor soluții de design.
Pereții interiori sunt realizați din cărămidă și tencuială mecanizată. Gipscarton s-a folosit pentru tavane și pereții interiori ai camerelor de baie (ca modalitate de a susține indirect ventilația). Pereții despărțitori dintre apartamente sunt din cărămidă.
Am sesizat ceva deficiențe la izolarea fonică (sau dialogul din apartamentul vecin, celui în care eram era unul tensionat). Pentru corpurile C7 și C8 pereții interiori sunt realizați din gipscarton dublu placat, iar pereții băilor vor fi realizați din cărămidă. Schimbarea de plan trădează o problemă „sonoră” pentru prima variantă, dar nu o exclude complet nici în a doua. Perfecțiunea absolută rămâne un deziderat…
În dormitoare și camerele de zi, pardoseala s-a optat pentru parchet laminat, cu plinte albe. Holurile au gresie. Dezvoltatorul nu permite alegerea unei combinații, soluțiile fiind standardizate pentru fiecare corp. S-a ales un parchet de clasă medie cu bună rezistență la trafic și adaptat la soluția de încălzire prin pardoseală (cu excepția băii, unde există calorifer, portprosop și a holului, în apartamentele de tip open space). Zonele exterioare au gresie adaptată, iar spațiile comune (casa scării și holuri) granit și piatra naturala.
Fiecare apartament are centrală termică individuală, calibrată la spațiul locuibil (Viessmann sau Bosch). Băile sunt complet echipate cu obiecte sanitare din porțelan alb și robineți cromați. Băile principale au cadă, cele secundare cabină de duș. Băile sunt mici (ușa lovește cada) dar există o nișă specială pentru mașina de spălat.
Mi-a plăcut foarte mult faptul că toate ferestrele, inclusiv cea imensă din living, au pervaz. Un spațiu util redat pentru amenajare, care poate scoate din anonimat o cameră. La fel de mult am apreciat modul în care au fost valorificate locuințele de la parter. Cândva cele mai greu vandabile unități, soluția unui spațiu privat în exterior (dezvoltatorii îl numesc grădină, dar este puțin exagerat) a făcut ca locuințele de la primul nivel să fie cele care se vând ca pâinea caldă la ofertă!
Am văzut și apartamente goale, și mobilate și am avut clar sentimentul că cele mobilate par mai mari decât cele neamenajate. Suprafețele locuibile sunt la un nivel mediu. Este drept că l-am văzut doar pe cele deschise pentru vizionare, amenajate cu multă abilitate de arhitecți cunoscuți.
Nu este deloc exclus ca un apartament cu trei camere, locuit de o familie cu unul sau doi copii să fie la limită în ceea ce privește spațiul. Garsonierele au în medie 45-47 metri pătrați cu balcoane care variază de la 6 la 12 metri pătrați, apartamentele cu două camere variază de la 52 la 56 mp utili la care se adaugă unul sau două zone exterioare, în funcție de poziție, iar cele cu trei camere au de la 65, la 67 mp.
Dacă grădinițele în apropiere sunt o problemă, în limita celor 15 minute sunt șapte școli de stat, cu nivel primar și gimnazial. Pe cele din Chitila nu le-am mai numărat.
Atria Urban Resort este încă șantier. Lucrurile nu sunt toate puse la punct, dar la modul general, este mai mult decât evident interesul pentru bunăstarea celor care locuiesc deja aici. Nu poate fi negat nici faptul că zonele care sunt funcționale, arată bine și pot fi un etalon pozitiv pentru toate celelalte ansambluri rezidențiale din București.
Nota autorului
Atria merită toate aprecierile pentru modul în care a fost conceput complexul. Este unul dintre cele mai aertate, depășidu-le chiar și pe cele cu locuințe individuale. Aș cumpăra un apartament aici! Din ceea ce am văzut – dar gusturile nu se discută, nu-i așa, aș alege variantele cu bucătării închise, la etaj, de preferat ultimul. Combinația optimă este: studiouri și apartamente cu două camere, dacă ai în plan să cumperi pentru a închiria, și apartamente cu trei și patru camere, dacă vrei să locuiești.
Silvana Pătrășcanu, redactor șef eDezvoltator.ro
