Proiectul „Fosta Fabrică Luther” din București este exemplificat de arhitecții 112patrimonu.ro, care l-au plasat în categoria rară și fericită a „bunelor practici”. De altfel, moștenirea industrială a fostei fabrici de bere Luther sau Grivița – așa cum era cunoscută în epoca comunistă – nu va fi demolată, ci va primi o nouă combinație de funcții care o va face autosusținută. Zona industrială de lângă Gara de Nord va fi transformată în mansardă, apartamente, spații publice cu restaurante, cafenele, magazine de proximitate și brutării. Astăzi, în „Make Bucharest Great Again”, un proiect B365.ro dedicat salvării patrimoniului orașului, aflăm despre bavarezii care au oferit bucureștenilor „cea mai bună bere din lume” și cum va ajunge moștenirea lor extraordinară. fructificară cu arhitectură Art Deco, istorie și povești extraordinare.
De la înființarea fabricii de bere luterană în 1869 și până la naționalizarea acesteia în 1948, bucureștenii au băut unele dintre cele mai bune beri din lume. Probabil nu cea mai bună bere din lume, dar chiar și cea mai bună, deoarece titlul a fost acordat mărcii de bere Erhard Luther din Bavaria la Expoziția Mondială de la Paris din 1900. Prin inovație și investiții în instalațiile de bere, premiul a fost menținut de-a lungul timpului de la o fabrică construită lângă Gara de Nord. Pentru cei obișnuiți să se răcească cu vin și țuică, berea devenise o noutate.
După moartea subită a domnului Luther, soția sa Sophie s-a recăsătorit și cu domnul D. M. Bragadiru, reprezentantul concurenței.
Erhard Luther (1841-1890) a ajuns în România în 1866 la vârsta de 25 de ani. S-a căsătorit cu Sophie Karltmayer și a construit Berăria Luther, pe un teren între strada Basarabilor și strada Fălcoianu. Fabrica producea bere, malț și gheață pentru conservare și s-a impus în scurt timp cu o calitate perfectă a băuturilor; în 1883 domnul Luther a devenit furnizor de brevete la Curtea Regală a României. După moartea neașteptată a domnului Luther, soția sa Sophie a preluat conducerea companiei. Din Anuarul Bucureștiului din 1894 aflăm că „fabrica de bere are o capacitate de producție anuală de 80.000 de litri, depozitând permanent 600.000 până la 1.000.000 de litri de bere de cea mai bună calitate în pivnița sa imensă”, sursa Cezara Mucenic, Fabrica de Bere Luther / Grivița Roșie, biblioteca-digitală.ro.
„După ce căsătoria mea cu domnul D.M Bragadiru a fost desființată, am schimbat numele fabricii de bere în Sophie E. Luther”
În 1894, Sophie s-a recăsătorit cu reprezentantul concurenței, domnul Dumitru Marinescu-Bragadiru, de asemenea, proprietarul unei mari fabrici de bere, iar în martie 1905 căsătoria se desface. Cu această ocazie, doamna Sophie a făcut un „anunț” în Revista Poporului. „ Sunt mândră să vă spun că după ce s-a desființat căsătoria mea cu domnul D.M Bragadiru, am schimbat denumirea fabricii mele de bere în numele companiei Sophie E. Luther, vechea companie. Așa că privându-mă de libertate comercială, continui. să fac berea pe care o fac de peste 30 de ani”. Căsătoria și destrămarea ei au fost ținta satirei de către bucureșteni, ziarele scandaloase au scos cu bucurie epigrame răutăcioase; chiar și Nenea Iancu Caragiale s-a alăturat corului celor care spuneau că Sophie s-a căsătorit din interes, pentru afacerea cu bere. În 1905, fabrica a intrat în proprietatea fraților Carl și Eugen Czell, industriași din Sibiu, datorită unei tranzacții de vânzare între Sophie și frații Czell, sursa Cezara Mucenic, Fabrica de Bere Luther / Grivița Roșie, biblioteca-digitală.ro.
„Din aspectul ei, curățenia mașinilor, materialelor, butoaielor și sticlelor și muncitorilor este exemplară”
„Mașinile, zgomotul și fumul sunt ținute departe de vecini. Fabrica are propriul atelier cu 10 clădiri, toate în stare bună cu toalete și reglementări în mai multe părți. Curățenia este peste tot. Din exterior, fie că este vorba de utilaje, materiale, butoaie și sticle, precum și în privința curățeniei muncitorilor sunt toate exemplare. Are medic de fabrică și muncitorii au asigurare de accidente”, ne-a spus un raport de inspecție a salubrității din fabrică. Explozia din 4 aprilie 1940 a afectat echipamentele de răcire și partea de fermentare a fabricii, iar după apariția comunismului, fabrica a fost redenumită Grivița Roșie.
Moștenirea familiei luterane: arhitectura valoroasă a istoriei patrimoniului industrial din București
Din moștenirea fondatorului, s-au păstrat trei clădiri istorice reprezentând fazele prin care a trecut industria. Aceste clădiri sunt înscrise în Registrul Monumentelor Istorice și sunt de mare valoare pentru patrimoniul industrial local. În epoca sa, Fabrica de bere Luther a reprezentat unul dintre primele proiecte cu utilizare mixtă din Europa care a integrat un centru de producție, un centru logistic, locuințe multifamiliale pentru angajați, reședințe modeste ale fondatorilor protestanți Erhard și Sophie, terase, o fabrică de bere, un centru public, terenuri de tenis. Acesta este trecutul; de aici, cuvântul este viitorul.
Cum arată viitorul fostei fabrici de bere luterană
Proiectul „fosta fabrică”, dezvoltat de Luther Imobiliare, se construiește astăzi pe o suprafață de aproximativ 1,2 hectare, prin restaurarea și modificarea unor clădiri monumentale care au supraviețuit de-a lungul timpului, precum și construcția de noi clădiri. În clădirea Art Deco a Mălţăriei vor fi 31 de lofturi (spaţii industriale transformate în spaţii de locuit), precum şi funcţii publice la parter şi subsol. În Orzărie vor fi spații de birouri și co-working, facilități de bere, restaurante, cafenele, spații culturale, spații muzeale. În clădirea administrației, conectată la Casa Luther, vor fi spații de birouri, o brutărie și bistro, un restaurant și un bar. La parterul noului bloc de apartamente vor exista un food court, un magazin de proximitate și un salon de înfrumusețare.
„Luther nu este doar o fabrică, este prima fabrică din Europa cu structură metalică”
„Vorbim de restaurare, integrare și remodelare, deoarece clădirile vor primi și noi utilizări pentru ceea ce a supraviețuit din fosta Fabrică de Bere Luther. Un set de patru monumente și un sit fără clădiri au supraviețuit, încă de la început, pentru că există piste de curse și terenuri de tenis la fabrica Luther. Luther nu este doar o fabrică, este prima fabrică de construcții metalice din Europa, iar în acel proiect, există o pistă de curse, un teren de tenis, un spațiu pentru spectacole de teatru și o piață cu obelisc elaborat, dar a fost demolată de comuniști. Casa Orzăriei, Malțăriei si Luther, modesta cladire în care au locuit fondatorii fabricii Erhard si Sophie Luther au rămas intacte. Este un ansamblu de patrimoniu care aduce valoare proiectului nostru.”
„Escelenta bere Luther”, a câștigat medalia de aur pentru cea mai bună bere din lume la Expoziția Universală de la Paris din 1900
„Mălţăria are o clădire Art Deco, a cărei restaurare a fost realizată de dr. Ing Paul Ioan, care a spus că i-a fost mai greu să construiască Mălţăria decât Cazinoul Constanţa unde a lucrat. Este o clădire cu totul deosebită. Și în Orzăria există elemente Art Deco; ambele au fost construite după 1920. Am făcut cercetări de arhitectură și cercetări istorice cu trei istorici. Am găsit documente care arată că Sophiei Luther i s-a oferit să mărească producția de bere, dar ea a refuzat, pentru că nu a vrut să reducă calitatea înaltă a băuturii. În 1900, cu Sophia responsabilă de fabrică, a avut loc marea Expoziție Universală de la Paris. De acolo am obținut trei albume tipărite de autoritățile franceze; trei cărți uriașe, dintre care una ușor carbonizată. De acolo am aflat că eticheta de bere Luther câștigase premiul de aur pentru cea mai bună bere din lume. Abia după aceea au apărut articole în presa românească pentru că la vremea aceea berea nu era încă prima alegere în București. Premiată ulterior, Gazeta Săteanul scria: „Este necesar ca berea excelentă produsă de marea berărie a doamnei Sophia Luther să concureze în străinătate cu cele mai cunoscute beri din întreaga lume, și să câștige medalii de aur la aceste expoziții”.
“Valoarea proiectului vine din aceste amintiri, altfel ar fi doar un bloc nou lângă Gara de Nord. E nevoie de o clădire nouă acolo, pe acel teren viran, la vreo 40 de metri in spate. Chiar și asa, va fi în continuare o clădire dominantă. Ne-am gândit la asta, am încercat să împiedicăm blocul să domine monumentul, dar a existat și am preluat-o. Va avea o clădire care să vă amintească de designul modern de la mijlocul secolului; ajungem la rezultatele dorite cu ajutorul arhitecților Biroului de Proiectare Tecon înființat de arhitectul Bogdan Babici. Echipa de arhitecți a făcut o treabă extraordinară alături de inginerii PC Construct, birou înființat de profesorul Paul Ioan cu expertiză extraordinară în proiectarea de structuri monumentale. Am găsit niște schițe care ne spuneau că există o șină de tren care pleacă de la Gara de Nord, ocolește clădirea Orzăria lângă Podul Basarab, și se întoarce la Gara de Nord. O parte descarcă cerealele, cealalta este încărcată cu sticle de bere și merge în toată țara și exportă.”
„Nu știu dacă există lofturi în România, iar dacă există, mi-ar plăcea să le văd și eu, le-am văzut în toată Europa. Lofturile, tehnic vorbind, sunt fabrici de transformare. în spații de locuit. Nu știu dacă sunt fabrici în România care au fost transformate în spații de locuit. Am căutat și clădiri industriale, ne-am uitat la fabrica Bragadiru, la fabrica de panificație din Plevnei din apropiere, dar am avut cum să incerc să fac ceva în privința lor pentru că aceste cladiri sunt mai degradate decat ce am găsit noi aici. Și prețul nu este compatibil cu restaurarea, sunt compatibile cu prețul de a dărâma totul și a construi 12 etaje. În fosta fabrică există un echilibru bun, care este realizabil. Suntem încântați că facem dreptate acestei moșteniri.”
Întregul proiect se învârte în jurul acestor clădiri istorice.
“Când am cumpărat terenul în 2017, am ridicat niște drone pentru a vedea cum arată toată zona. Vorbim de zona aproape de metrou, aproape de gară, aproape de Dâmbovița. Am găsit un centru mare abandonat, deși este de fapt la doar zece minute de Piața Victoriei, într-o zonă foarte frumoasă. Credem că cu această consistență dată de istorie vom reuși să venim cu ceea ce lipsește Bucureștiului. Vom avea și mult spațiu public. Pe lângă zona rezidențială, au început proiecte de restaurare și renovare pentru noua clădire. Înțelegem de ce acest tip de restaurare este mai greu de făcut și de ce se fac mai multe fațade. Am fost în mai multe capitale europene și am văzut mai multe astfel de evoluții, dar foarte puține remedieri. Legea îți permite doar să păstrezi fațada, altfel poți face totul nou. Au mai fost și alte execuții la București care nu au avut succes, dar au fost efectuate în moduri diferite. Nu vrem să avem o singură fațadă, este ca și cum am încerca să vindem un corp gol”.
“A face reparații și dezvoltare, în afară de costul îngrozitor de mare, este greu de întreținut ca afacere, dar nu este imposibil. Trebuie să începem să schimbăm modul de gândire. Dacă dezvoltatorii au mentalitatea de a face proiecte rapid și de a le vinde în Spania imediat, atunci acei dezvoltatorii nu se pot gândi la proiecte așa cum le facem noi. Proiectele rapide nu au nicio transcendență, nici identitate, nici istorie, o grămadă de alte lucruri care sunt cel puțin la fel de valoroase ca resursele, care la rândul lor generează resurse materiale, dar dispar doar pe o perioadă mai lungă de timp”.
“La Mălţărie s-a lucrat cel mai mult până acum. Estimăm că proiectul va mai dura doi ani de acum până la finalizare. Vor fi multe noi dotări. Mălţărie va construi 31 de lofturi, cu un parter la șase metri înălțime, coloane și ferestre foarte frumoase. Vom restaura o parte din instalația fabricii de bere pentru că dorim să invităm cât mai multe mărci românești, care au o unitate de producție mai mică și produc bere, să folosească acea facilitate în rotație pentru a face rețetele lor acolo”.
Proiectul „fosta fabrică” va include un restaurant cu bucătari tineri și muzică live, o cafenea, un bar de vinuri, un magazin alimentar și o brutărie
“Va fi un restaurant, nu va avea caracteristicile unei berării clasice ce include doar cârnați în meniu. Va avea caracterul dat de conceptul de fine dining al bucătăriei românești. Va fi și o cafenea, un Wine bar, un restaurant cu muzică live, o brutărie, un magazin alimentar unde vor vinde 70 de fermieri români și vor aproviziona restaurantul cu legume proaspete dimineața.Toate investițiile le facem noi, fiecare operațiune, comercianții vor veni doar cu echipa. Ca model de business, operatorii nu vor plăti chiria, vor plăti o parte din încasări. Deci ei devin partenerii noștri sau noi devenim partenerii lor, în sensul că investim împreună. Cu alte cuvinte, dacă ei fac bani, la fel vor face investitorii, dacă nu, nu. Va fi și un spațiu muzeal care va arăta toată istoria fabricii Luther; trebuie respectat specificul locului Happening”.
„Structura metalică a fost realizată de ingineri austrieci, ceea ce este fantastic; vom păstra tot ce putem, tot ce are valoare arhitecturală industrială”
„În munca mea, am găsit multe sticle de bere cu etichete Luther, Bragadiru, sticle foarte interesante și frumoase. Am constatat că sticlele de bere ale Sophiei nu erau mai vechi de două săptămâni pentru că nu adăugau conservanți la băutură De aceea berea are o durată de valabilitate de doar două săptămâni. Am găsit sticle grele de bere, aveau cel puțin jumătate de kilogram. Vom păstra unele dintre unitățile supraviețuitoare, părțile metalice ale acestora și acele conuri care cântăreau 9 tone. structura metalica, realizată de ingineri austrieci, este fantastica. Pstrăm tot ce se poate și are valoare de constructțe industrială. Ne place să mergem în mălțărie vara pentru că este foarte răcoare. S-a proiectat un tunel de sus în jos în spatele hambarului folosit pentru aerisirea unor cantități mari de cereale. Este o ventilație naturală foarte placută”.
“Fosta fabrică este un proiect cu influență europeană; dacă ar fi vrut investitorii, ar putea demola clădirea veche, dar nu au făcut-o”
„Din fericire pentru București, avem și câteva exemple de bune practici care pot fi folosite pentru refacerea fondurilor vechi ale clădirilor și combinarea acestora cu intervenții ultramoderne care pot fi vândute pe piață. Acesta este un exemplu de fostă fabrică de bere luterană. Acolo, antreprenorii și dezvoltatorii au fost inspirați să transforme aceste clădiri de patrimoniu în ceva nou. Le-ar putea demola dacă doreau, dar nu au făcut-o, în schimb construirea de apartamente și transformarea acestor clădiri de patrimoniu în lofturi este la mare căutare în toată lumea. Aici avem un proiect în București care afectează Europa. Pentru că dezvoltatorii au puțină răbdare, nu se gândesc la tunuri la fel de celebre ca în anii ’90. De fapt, aici este alta problema: în realitate, toată lumea realizează că avem o moștenire industrială valoroasă care poate fi restaurată, dar unii vor să dea tunuri după tunuri. Cine pierde? orașul mai întâi; pierde guvernul, pierdem cu toții. Acest lucru nu este de înțeles. Mai ales când UE pune accent și oferă finanțare pentru reconstrucție și reutilizare. Conceptul noului Bauhaus și altele asemenea sunt gândite să reevalueze și să lucreze cu aceste situri”.
