Vineri, BNR și-a majorat din nou rata de referință, de la 4,75% la 5,5%, o creștere de 0,75%, sub așteptările analiștilor. Rata de referință este de 10,25% în Ungaria și 6,5% în Polonia, iar inflația este similară cu România la 14-15%.
Rata lombardă, rata la care băncile se împrumută de la BNR atunci când au nevoie de lichiditate – A crescut de la 5,75% la 6,5%. De fapt, aceasta este dobânda „reala” percepută de BNR.
Banca Națională a crescut doar cu 0,75% dobânzile, sub așteptările pieței, deoarece ultimele cifre sugerează că inflația este conținută în T3 2022 (dar să nu uităm că prețurile la energie electrică și gaze sunt plafonate, prețurile reale de pe piață tocmai au explodat), Apoi introduceți un trend descendent, începând cu trimestrul al patrulea, dacă nu mai există lebede negre.
Dar poate cel mai important lucru pe care l-a menționat BNR după decizia de vineri a fost că economia a intrat într-o perioadă de cvasi-stagnare – T2 și T3 după o creștere neașteptată în T1 (peste 6%), deci criză, monedă Inflație, scădere economică a puterii de cumpărare , recesiunea economiei occidentale a început să se arate și aici.
Pe piața interbancară, ROBOR la trei luni, care este un indicator de referință pentru unele credite personale și corporative, a crescut puternic săptămâna trecută și a fost la 8,12% vineri, 5 august. ROBOR la 1 an este cotat la 8,34%. Rata interbancară oferită, care efectuează cele mai multe tranzacții între bănci, a fost cotată vineri la 5,86%, față de 4,72% în iulie.
Această dobândă stă la baza calculului IRCC, care este o referință pentru creditele ipotecare – First House, New House sau cele emise de bănci cu titlu gratuit și negarantate de stat.
IRCC este acum la 2,56%, un indicator valabil pentru iulie, august și septembrie. Pentru octombrie, noiembrie, decembrie, IRCC va fi de 3,9%. În ianuarie, februarie, martie anul viitor, IRCC va depăși 5%, sau chiar mai mult, pe baza ratelor pieței.
Până acum, cei care au contractat un credit ipotecar/imobiliar nu prea au simțit creșterea dobânzii, având în vedere decalajul de calcul al IRCC – o întârziere de 6 luni – și diferența cu ROBOR. De aceea toată lumea vrea să schimbe benchmark-ul, să treacă de la ROBOR la IRCC. Dar și IRCC va crește.
De exemplu, pentru cineva 1,08% rata IRCC acum 1 an, plus un depozit de 2% de la bancă, ceea ce echivalează cu un credit ipotecar de 70.000 EUR, sau 3,08% din dobânda totală, deci rata lunară de plată este de 1.833 lei. Calculele sunt scurte și servesc doar ca exemple.
Venitul net este de 6.110 lei iar dobânda băncii este de 30% din venitul lunar, maxim pe care banca îl poate acorda conform regulilor.
Acum, când IRCC este de 2,56%, plus o obligațiune bancară de 2%, rezultă o dobândă de 4,56%, ceea ce înseamnă o rată lunară de plată de 2.256 lei, sau 37% din venitul lunar. 400 de lei este foarte important pe lângă viteză, dar nu înseamnă că există presiune.
Din octombrie, când se schimbă din nou, IRCC va fi de 3,9%, plus un depozit bancar de 2%, cu o dobândă de 5,9%, cu o rată lunară de plată de 2.639 lei, sau 43% din venitul lunar. Brusc, în doar un an, ritmul de creștere de 800 de lei pe lună a început să „înțepe”. Adică dacă salariile nu au crescut în această perioadă.
Din ianuarie 2023, IRCC va crește la cel puțin 5,2% (calculat pe baza datelor actuale), plus o marjă bancară de 2% va aduce rata dobânzii la 7,2%. Rata de plată va crește la minim 3.010 lei pe lună, adică 50% din venitul lunar. De altfel, într-un an și șase luni, rata a crescut cu 1.177 de lei, sau 60%. Problema este că, în același timp, puterea de cumpărare va scădea cu 20% din cauza creșterilor de preț.
Dacă, la momentul împrumutului, venitul lunar este de 6.110 lei, dobânda lunară este de 1.833 lei, iar rata inflației este de 3%, dobânda poate fi plătită fără probleme, începând din primul trimestru al anului viitor, situația va privi în urmă cu zece ani în urmă, Creșterea cursului de schimb al francului elvețian și al euro a perturbat multe bugete, stârnind indignare în rândul românilor la bănci.
Cei cu împrumuturi imobiliare de mare valoare vor simți pe deplin lovitura de la creșterea IRCC. Ca să nu mai spun că cei conectați la ROBOR au simțit lovitura exponențial. Mulți nu realizează ce se va întâmpla anul viitor și cât de mult vor crește ratele de plată ale băncilor. Nu știu dacă și băncile sunt conștiente de furia iminentă, deoarece este dificil să găzduiești o creștere a dobânzilor în bugetul unei persoane sau al unei gospodării.
Întârzierea plăților în rate nu este o soluție atât pentru client, cât și pentru bancă, și trebuie găsită o altă soluție. Exemplul de mai sus se bazează pe faptul că persoana care primește împrumutul își va păstra locul de muncă sau salariul nu se va schimba în niciun fel în sensul reducerii așa cum sa întâmplat în ultima criză.
Oricare dintre aceste scenarii ar fi un dezastru. Criza actuală nu a adus restructurare, disponibilizări și reduceri de salarii. Să sperăm că nu este cazul. În orice caz, începând de anul viitor, vom vedea ce înseamnă o creștere a ratei și nu știu câți oameni din lume sunt pregătiți pentru acel impact.
